#DobrogeaAcademică Academicianul Nicolae Cajal, evocat la un secol de la naştere

Astăzi, în deschiderea celei de-a XIV-a ediţii a Simpozionului „Nicolae Cajal“, ce se va desfăşura în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu“ al Bibliotecii Academiei Române, este programat evenimentul „100 de ani de la naşterea academicianului Nicolae Cajal“. 

 

Manifestarea este organizată de Academia Română, prin Secţia de Știinţe Medicale, în parteneriat cu Fundaţia „Academician Nicolae Cajal“, al cărei preşedinte este dr. Irina Cajal-Marin, fiica savantului.

 

 

Nicolae Cajal s-a născut în 1919 la Bucureşti ca fiu al dr. Marcu Cajal, medic pediatru evreu sefard, devenit mai târziu conferenţiar şi apoi profesor (din 1947) de terapeutică pediatrică şi puericultură la Institutul medico-farmaceutic din Bucureşti. 

 

În 1946, Nicolae Cajal a devenit doctor în medicină şi chirurgie al Facultăţii de Medicină Bucureşti, iar în 1958 a devenit şi doctor în ştiinţe. În 1944, Nicolae Cajal a lucrat ca intern în laboratoarele de spital, în laboratoarele catedrei de bacteriologie ale Facultăţii de Medicină din Bucureşti, iar din 1945 şi în cele ale catedrei de inframicrobiologie - virusologie.

 

Ca medic specializat în virusologie, Cajal a fost un discipol al acad. Ştefan S. Nicolau, întemeietorul şcolii româneşti de virusologie. Contribuţiile sale au fost publicate în peste 400 de lucrări ştiinţifice.

 

În 1966, Nicolae Cajal a devenit profesor şi şef al catedrei de virusologie de la Institutul de Medicină şi Farmacie Bucureşti, după ce trecuse prin toate gradele didactice, fiind, pe rând, prin concurs, preparator, asistent, şef de lucrări, conferenţiar.

 

Din 1967, Nicolae Cajal a fost director al Institutului de Virusologie al Academiei Române. În legislatura 1990-1992, Nicolae Cajal a fost senator pentru municipiul Bucureşti din partea FSN. În cadrul activităţii sale parlamentare, Nicolae Cajal a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Populară Chineză, Statul Israel, Republica Franceză-Senat.

 

A fost ales în 1963 membru corespondent şi în 1990 membru titular al Academiei Române. A fost vicepreşedinte al Academiei Române (1990-1994), preşedinte al Secţiei de Știinţe Medicale şi preşedinte al Fundaţiei „M. H. Elias”. A fost membru al Academiei de Știinte din New York; Doctor Honoris Causa al Universităţilor din Oradea (1994), Timişoara (1995), Cluj (1995), Iaşi (1996).

 

 

Personalitatea acad. Nicolae Cajal, vicepreşedinte al Academiei Române (1990-1994), preşedinte al Secţiei de Știinţe Medicale şi preşedinte al Federaţiei Comunităţii Evreieşti din România (1994-2004), va fi evocată în discursurile acad. Victor Voicu şi acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinţi ai Academiei Române.

 

Momente de referinţă din cei peste 50 de ani de activitate medicală şi culturală a profesorului Cajal vor fi prezentate de Excelenţa Sa David Saranga, ambasadorul Statului Israel în România, acad. Costin Cernescu, director onorific al Institutului de Virusologie „Şt. S. Nicolau“ al Academiei Române, prof. dr. Irinel Popescu, membru corespondent al Academiei Române, prof. dr. Ștefan Constantinescu şi prof. dr. Carol Iancu, membri de onoare ai Academiei Române, dr. Irina Cajal-Marin, preşedinte al Fundaţiei „Academician Nicolae Cajal“.

 

Director al Institutului de Virusologie al Academiei Române, acad. Nicolae Cajal a continuat activitatea mentorului său, savantul Ștefan S. Nicolau, întemeietorul şcolii româneşti de virusologie. Contribuţia lui Nicolae Cajal la cercetarea ştiinţifică în domeniile virusologiei şi microbiologiei este esenţială pentru medicina românească, argumentând şi dezvoltând concepţia pluralităţii virusurilor hepatice şi demonstrând existenţa mai multor tipuri de virusuri decât A şi D. A efectuat cercetări importante privind nivelul imunizării după vaccinul Sabin prin dozarea de anticorpi. De asemenea, a iniţiat şi a perfecţionat vaccinul antigripal şi antirujeolic, studiind efectul acestora în cazul administrării pe cale nazală sau conjunctivală. Întregul demers de cercetare ştiinţifică se regăseşte în peste 400 de lucrări şi studii apărute în ţară şi în străinătate.

Tema celei de-a XIV-a ediţii a Simpozionului „Nicolae Cajal“, care se va încheia sâmbătă, 19 octombrie, va fi dedicată realizărilor recente ale comunităţii ştiinţifice medicale din România.

 

Sursa foto: Captură YouTube / Robert Schorr