#DobrogeaAcademică Academicianul Nicolae Zamfir conferențiază despre Laserul de la Măgurele

Astăzi, academicianul Nicolae Zamfir, președintele Secției de științe fizice a Academiei Române, director al Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei“ și coordonator al proiectului de cercetare științifică Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) va susține o conferință online cu tema „Infrastructura Luminii Extreme şi Fizica Nucleară (Laserul de la Măgurele)“.
 
Evenimentul se desfășoară în cadrul seriei de conferințe „Moștenirea lui Asachi“, coordonată de academician Bogdan C. Simionescu, vicepreședinte al Academiei Române, şi Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași.
 
Academicianul Nicolae Zamfir este un cercetător recunoscut la nivel internațional, specializat în fizica nucleară, fiind atât membru titular în Academia Română, cât şi în Academia Europeană. Acesta conduce din 2004 Institutul Național de Fizică şi Inginerie Nucleară şi este unul dintre principalii responsabili pentru dezvoltarea în România a proiectului ELI-NP, cunoscut ca fiind cel mai puternic laser din lume.
 
Profesorul Nicolae Zamfir, plecat din țară imediat după 1990, s-a întors în România cu o expertiză dobândită atât la Köln, cât și peste ocean, la Yale, pentru a conduce cel mai strălucitor proiect de cercetare din țară.
 
Proiectul Extreme-Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI–NP), cunoscut în România ca „Laserul de la Măgurele”, este un laser de o foarte mare intensitate, „primul laser de 10 petawati din lume”, potrivit profesorului Zamfir. Este vorba de construcția a două lasere cu pulsuri ultrascurte de 10PW și a celui mai strălucitor fascicul reglabil de raze gama.
 
ELI–NP este cea mai avansată infrastructură de cercetare din lume axată pe studiul fizicii fotonucleare și pe aplicațiile acesteia. Laserul va favoriza cercetări în domeniul fizicii fundamentale, al fizicii nucleare și astrofizicii, științei materialelor, managementului materialelor nucleare și științelor vieții.
 
ELI-NP reprezintă o structură pan-europeană de cercetare, care include Cehia și Ungaria, alături de România, proiectul fiind implementat de Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”.
 

Investiția totală se ridică la 356,2 milioane euro și este cofinanțată prin Fondul European de Dezvoltare Regională, Programul Operațional de Competitivitate. În proiect sunt implicate 40 de instituții academice și de cercetare din 13 state membre UE.
 
 

#DobrogeaAcademică
 
#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualităţii româneşti 

 
Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanţa, are ca obiectiv conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti - Academia Română.
Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituţii de educaţie şi cultură constănţene, prin #DobrogeaAcademică se doreşte, pe de o parte, readucerea în atenţia comunităţii a relaţiei Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, porneşte de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitaţia de a conferenţia despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.
Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanţa îşi propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualităţii româneşti, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.
 

Citește și:

#DobrogeaAcademică Academia Română a marcat un secol de la semnarea Tratatului de la Trianon după un secol