Document oficial! Iată cum arată propunerea legislativă asumată de Guvernul Orban pentru alegerile primarilor în două tururi (document)

Pe 29 ianuarie 2020, Guvernul îşi angajează răspunderea în faţa Parlamentului pentru proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii nr.115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr.215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Mai exact, se doreşte ca la alegerile locale din acest an să fie organizate două tururi în localităţile unde candidaţii la primărie nu strâng peste 50 de procente din voturi.
 
Conform expunerii de motive, subiectul alegerii primarilor, prin votul majorităţii plus unu din voturi, a reintrat în dezbaterea parlamentară la scurt timp după alegerile locale din 2016, făcând obiectul mai multor iniţiative legislative. Totodată, solicitarea revenirii la modul iniţial de alegere a primarilor a venit nu doar din partea partidelor politice, ci şi a societăţii civile în ansamblul său, făcând obiectul revendicărilor enunţate în manifestaţiile de stradă din ultimii ani. În ciuda susţinerii majorităţii covârşitoare a românilor pentru această reglementare, la nivelul Parlamentului norma a fost refuzată în mod sistematic, prin „utilizarea unor tertipuri procedurale, prin tergiversarea deciziei finale timp de mai mulţi ani şi scoaterea proiectelor de pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, respectiv prin încălcarea termenelor prevăzute de Regulament”.
 
Prin propunerea legislativă se propune alegerea primarului în două tururi de scrutin, în situaţia în care la primul tur de scrutin candidatul nu a obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate. La cel de-al doilea tur de scrutin vor participa candidaţii clasaţi pe primele două locuri la primul tur. În al doilea tur, este declarat primar candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.
Alegerea primarului în două tururi de scrutin asigură un grad mai ridicat de legitimitate pentru persoana aleasă în una dintre aceste funcţii de demnitate publică, dar şi o corectitudine mai mare în desemnarea autorităţii executive de la nivelul administraţiei publice locale, care reprezintă unitatea administrativ-teritorială atât în relaţiile cu alte autorităţi publice, dar şi cu persoanele fizice sau juridice române şi străine.
 
De asemenea, se propun o serie de modificări asupra Legii nr. 115/2015 care vizează eficientizarea desfăşurării procesului electoral, stimularea depunerii candidaturilor, în special în localităţile mici, precum şi limitarea situaţiilor de „turism electoral”.