Doliu pentru cultura din România. Un fost director al Editurii Academiei Române a decedat
Doliu pentru cultura din România. Un fost director al Editurii Academiei Române a decedat
03 Jan, 2023 14:55
ZIUA de Constanta
1821
Marime text
Academia Română a anunțat decesul academicianului Dumitru Radu Popescu, prozator și dramaturg de prim rang, poet, scenarist, eseist și editor, reprezentant de frunte al generației ’60 în literatura română.
Potrivit instituției, Dumitru Radu Popescu a fost redactor la revista „Steaua“, redactor-șef la „Tribuna“. A fost președintele Uniunii Scriitorilor (din 1981 până în 1989) și a deținut funcția de director general al Editurii Academiei Române, până în ultima clipă a vieții.
Născut la 19 august 1935 în comuna Păușa din județul Bihor, într-o familie de învățători, Dumitru Radu Popescu a debutat, în 1954, în revista „Steaua“ și, editorial, în 1958, cu volumul de povestiri Fuga. Debutul ca dramaturg s-a produs în 1960, cu piesa Mama, publicată în revista „Steaua“.
Atât romanele, cât și piesele de teatru ale lui Dumitru Radu Popescu mizează pe contraste puternice și pe răsturnări spectaculoase, creează situații de o complexitate provocatoare, din care nu lipsesc pitorescul și tragicul. Insolitul, bizarul, senzaționalul, amestecul de planuri între realitate și ficțiune sunt mijloacele predilecte ale autorului de a-și construi o viziune originală, inconfundabilă asupra lumii. Impresionant prin masivitate și forță de proiecție imaginativă este marele ciclu epic inițiat în 1969 cu romanul F și continuat cu Cei doi din dreptul Țebei (1973), Vânătoare regală (1973), O bere pentru calul meu (1974), Ploile de dincolo de vreme (1976), Împăratul norilor (1976), Orașul îngerilor (1985), Dumnezeu în bucătărie (1994), Săptămâna de miere (1994), Falca lui Cain (2001). Caracterul novator al dramaturgiei sale, în care satira devine adeseori contra-utopie, a atras atenția unor regizori precum Aurelian Manea, pentru Acești îngeri triști, Silviu Purcărete, pentru Piticul din grădina de vară, Alexa Visarion, pentru Pisica din noaptea de Anul nou, producând montări memorabile.
Reperele de umanitate din opera sa sunt folclorice, pe de-o parte, și mitologice, pe de alta. Se recunoaște modelul Antigonei în Duios Anastasia trecea, după cum pot fi identificate scheme și scene din teatrul antic în nuvela Dor sau în Ca frunza dudului din rai.
Dumitru Radu Popescu rămâne unul dintre cei mai importanți prozatori ai României postbelice, continuator al marilor scriitori interbelici Liviu Rebreanu și Camil Petrescu.
Citește și:
Doliu în lumea medicală. „A fost mentor pentru mii de studenți și rezidenți cărora le-a transmis vasta sa experiență“
Potrivit instituției, Dumitru Radu Popescu a fost redactor la revista „Steaua“, redactor-șef la „Tribuna“. A fost președintele Uniunii Scriitorilor (din 1981 până în 1989) și a deținut funcția de director general al Editurii Academiei Române, până în ultima clipă a vieții.
Născut la 19 august 1935 în comuna Păușa din județul Bihor, într-o familie de învățători, Dumitru Radu Popescu a debutat, în 1954, în revista „Steaua“ și, editorial, în 1958, cu volumul de povestiri Fuga. Debutul ca dramaturg s-a produs în 1960, cu piesa Mama, publicată în revista „Steaua“.
Atât romanele, cât și piesele de teatru ale lui Dumitru Radu Popescu mizează pe contraste puternice și pe răsturnări spectaculoase, creează situații de o complexitate provocatoare, din care nu lipsesc pitorescul și tragicul. Insolitul, bizarul, senzaționalul, amestecul de planuri între realitate și ficțiune sunt mijloacele predilecte ale autorului de a-și construi o viziune originală, inconfundabilă asupra lumii. Impresionant prin masivitate și forță de proiecție imaginativă este marele ciclu epic inițiat în 1969 cu romanul F și continuat cu Cei doi din dreptul Țebei (1973), Vânătoare regală (1973), O bere pentru calul meu (1974), Ploile de dincolo de vreme (1976), Împăratul norilor (1976), Orașul îngerilor (1985), Dumnezeu în bucătărie (1994), Săptămâna de miere (1994), Falca lui Cain (2001). Caracterul novator al dramaturgiei sale, în care satira devine adeseori contra-utopie, a atras atenția unor regizori precum Aurelian Manea, pentru Acești îngeri triști, Silviu Purcărete, pentru Piticul din grădina de vară, Alexa Visarion, pentru Pisica din noaptea de Anul nou, producând montări memorabile.
Reperele de umanitate din opera sa sunt folclorice, pe de-o parte, și mitologice, pe de alta. Se recunoaște modelul Antigonei în Duios Anastasia trecea, după cum pot fi identificate scheme și scene din teatrul antic în nuvela Dor sau în Ca frunza dudului din rai.
Dumitru Radu Popescu rămâne unul dintre cei mai importanți prozatori ai României postbelice, continuator al marilor scriitori interbelici Liviu Rebreanu și Camil Petrescu.
Citește și:
Doliu în lumea medicală. „A fost mentor pentru mii de studenți și rezidenți cărora le-a transmis vasta sa experiență“
Doliu în învățământul constănțean, la început de an. Un cunoscut profesor s-a stins din viață
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii