Drepturile tale Ce se întâmplă cu datoriile unei firme în faliment?

Insolvența se referă la situația în care o societate debitoare nu poate să-și achite datoriile certe, lichide și exigibile, astfel că prin declanșarea procedurii de insolvență se urmărește acoperirea pasivului debitorului, fie prin reorganizare, fie prin faliment. În acest articol ne concentrăm strict pe procedura falimentului, care este așadar o modalitate a procedurii de insolvență.

Falimentul este o procedură destinată să protejeze interesele creditorilor, având ca obiectiv satisfacerea creanțelor lor prin valorificarea bunurilor debitorului. Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă definește falimentul ca fiind “procedura de insolvenţă, concursuală, colectivă şi egalitară, care se aplică debitorului în vederea lichidării averii acestuia pentru acoperirea pasivului”. Această procedură se încheie cu radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat, conform Legal Badger.

Situațiile în care se intră în faliment sunt prevăzute de art.145 alin (1) din Legea nr. 85/2014, dintre care amintim: 

1. Intrarea în procedura simplificată și absența reorganizării: dacă debitorul și-a declarat intenția de a intra în procedura simplificată ori nu și-a declarat intenția de reorganizare, iar niciun alt subiect de drept nu a propus un plan de reorganizare, sau planurile propuse nu au fost acceptate și confirmate.
2. Absența planului de reorganizare: debitorul și-a exprimat intenția de reorganizare, dar nu a prezentat un plan, sau planul propus nu a fost acceptat și confirmat.
3. Nerespectarea obligațiilor: dacă obligațiile de plată și celelalte sarcini asumate nu sunt respectate conform planului confirmat sau dacă desfășurarea activității debitorului în perioada reorganizării generează pierderi semnificative în averea acestuia.
4. Raportul administratorului judiciar: 
   1. Dacă este aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune intrarea în procedura simplificată, prevăzută pentru debitori care se încadrează în categoriile prevăzute de art. 38 alin (2) din Legea nr. 85/2014 (spre exemplu: nu deţin niciun bun în patrimoniul lor; documentele contabile nu pot fi găsite; nu au organe de administrare etc)
   2. Dacă este aprobat raportul administratorului judiciar prin care se face propunerea de intrare în faliment, în cazul în care debitorii nu se încadrează în categoriile prevăzute de art. 38 alin (2) din Legea nr. 85/2014

Intrarea societății debitoare în procedura falimentului se decide de către judecătorul-sindic, prin sentință sau, după caz, prin încheiere.

Ce se întâmplă cu datoriile unei firme în faliment?

Declanșarea falimentului poate crea dificultăți nu numai pentru debitor, ci și pentru creditori, deoarece aceștia din urmă trebuie să fie atenți și să înregistreze cererile de înscriere la masa credală, cu respectarea termenelor stabilite în acest sens de judecătorul sindic. Dacă creditorii nu respectă termenul de înscriere la masa credală, nu își vor putea recupera creanțele în nicio altă modalitate. Așadar, putem concluziona că scopul înscrierii la masa credală în procedura de faliment este de a permite creditorilor să-și valorifice creanțele și de a asigura o distribuire echitabilă a banilor obținuți din valorificarea bunurilor debitorului între aceștia.

Potrivit Legii nr. 85/2014, în cazul în care o firmă intră în faliment datoriile sale sunt administrate într-un mod special.

O primă consecință a deschiderii procedurii de faliment este aceea că se ridică dreptul de administrare a societății debitoare, ceea ce înseamnă că activitatea societății va fi condusă de un lichidator judiciar. 

Pe scurt, lichidatorul judiciar va iniția procesul de inventariere a bunurilor, după aceea bunurile vor fi evaluate și valorificate, îndeplinind astfel scopul procedurii de faliment: lichidarea averii debitorului pentru acoperirea datoriilor. Regula este că vânzarea bunurilor se realizează în baza unei strategii votate de adunarea creditorilor și se face de cele mai multe ori prin licitație publică.

După vânzare, dacă există fonduri suficiente, creditorii vor fi plătiți în ordinea priorității stabilite de lege, conform art. 161 din Legea nr. 85/2014. Așadar, mai întâi se vor achita taxele, timbrele și cheltuielile aferente procedurii, inclusiv cele pentru conservarea bunurilor și remunerațiile angajaților, după aceea creanțele provenite din finanțările intermediare acordate debitorului, cu aprobarea adunării creditorilor, ceanțele provenite din finanțări în proceduri de prevenire a insolvenței și onorariile practicianului, creanțele salariale etc. 

Pot apărea și situații în care sumele obținute din vânzarea acestor bunuri sunt insuficiente pentru a acoperi integral creanțele respective. În aceste cazuri creditorii, în funcție de tipul creanțelor, vor avea drepturi de recuperare a datoriilor alături de alți creditori care au creanțe similare. Însă, în cazul în care după plata acestor sume, rămâne o diferență pozitivă, aceasta va fi depusă, prin intermediul lichidatorului judiciar, în contul averii debitorului.

În anumite situații, creditorii pot primi doar o parte din datorii sau chiar nimic, în funcție de disponibilitatea fondurilor. Dacă pe parcursul procedurii, se constată că societatea debitoare nu dispune de fonduri suficiente pentru a acoperi datoriile și cheltuielile administrative, iar creditorii nu sunt dispuși să avanseze sume pentru continuarea procedurii, judecătorul-sindic va dispune închiderea procedurii și radierea societății din registrul comerțului. Așadar, în această situație datoriile societății vor rămâne neplătite. 

Cu toate acestea, la cererea lichidatorului judiciar, judecătorului sindic poate decide ca o parte sau întreaga datorie a societății debitoare să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere, precum și de alte persoane care au contribuit la insolvență. Dacă o astfel de cerere este admisă, executarea silită a persoanelor fizice responsabile pentru insolvența societății se va face conform dreptului comun, de către executorul judecătoresc, în conformitate cu prevederile Codul de procedură civilă.

În fine, procedura falimentului se încheie cu radierea societății debitoare din registrul în care este înmatriculat, chiar dacă datoriile nu au fost complet achitate.

Citește și

Drepturile tale Cât costă o asigurare de locuință?