Drepturile tale Se poate popri indemnizația pentru creșterea copilului?

Poprirea este o formă de executare silită indirectă prin intermediul căreia creditorul urmărește sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri imobile incorporale pe care debitorul urmărit i le datorează, fiind reglementată de dispozițiile art. 781-794 C.proc.civ. În cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare, pot face obiectul urmăririi silite prin poprire atât soldul creditor al acestor conturi, cât şi încasările viitoare, cu respectarea limitelor prevăzute la art. 729 C.proc.civ, scrie Legal Badger.

Conform art. 781 alin. (5) C.proc.civ., nu sunt supuse executării silite prin poprire:

• sumele care sunt destinate unei afectaţiuni speciale prevăzute de lege şi asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziţie;
• sumele reprezentând credite nerambursabile ori finanţări primite de la instituţii sau organizaţii naţionale şi internaţionale pentru derularea unor programe ori proiecte;
• sumele aferente plăţii drepturilor salariale viitoare, pe o perioadă de 3 luni de la data înfiinţării popririi.

În cazul în care asupra aceluiaşi cont sunt înfiinţate mai multe popriri, termenul de 3 luni în care se pot efectua plăţi aferente drepturilor salariale viitoare se calculează o singură dată de la momentul înfiinţării primei popriri.

Indemnizația pentru creșterea copilului constituie un drept fundamental recunoscut părinților care îndeplinesc condițiile prevăzute de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, cu modificările și completările ulterioare.

Acest beneficiu este acordat persoanelor care, în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori nașterii copilului, au realizat venituri supuse impozitului pe venit și aleg să întrerupă activitatea profesională pentru îngrijirea copilului, având un caracter de protecție socială.

În ceea ce privește regimul juridic aplicabil popririi acestui venit, se impune analiza dispozițiilor relevante din Codul de procedură civilă și alte acte normative incidente, pentru a determina dacă și în ce condiții indemnizația de creștere a copilului poate fi supusă executării silite prin poprire.

Potrivit art. 729 alin. (1) din Codul de procedură civilă, salariile şi alte venituri periodice, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia pot fi urmărite:

• până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii;
• până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte tipuri de datorii.

În conformitate cu alin. (7) al aceluiași articol: „Alocaţiile de stat şi indemnizaţiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum şi orice alte asemenea indemnizaţii cu destinaţie specială, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii.”


Cu toate acestea, prin raportare la dispozițiile art. 20 din OUG 111/2010, astfel cum aceasta a fost modificată prin OUG 164/2022, indemnizaţia pentru creşterea copilului prevăzută la art. 2 alin. (1) din ordonanță poate fi urmărită şi executată silit indiferent de natura creanţelor datorate de debitor, în limitele prevăzute de cadrul legal în materie.

Astfel, indemnizația acordată părinților pe durata concediului pentru creșterea copilului, poate fi executată silit prin poprire, însă cu respectarea limitelor prevăzute de art. 729 C.proc.civ.

Important de menționat este faptul că nu pot fi urmărite silit decât în vederea recuperării sumelor încasate necuvenit cu acest titlu, celelalte drepturi prevăzute de OUG 111/2010, respectiv:

• cuantumul indemnizaţiei lunare rezultat din majorarea cu 50% din indemnizaţia cuvenită, pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naştere;
• stimulentul de inserție prevăzut de art. 7 din ordonanță;
• indemnizația majorată cu 50% pentru nașterile apărute în timpul concediului pentru creșterea copilului, începând cu al doilea copil;
• indemnizația pentru acordată pentru îngrijirea copilului cu dizabilități până la vârsta de 7 ani;
• ajutorul lunar acordat persoanei cu dizabilitate gravă sau accentuată care nu realizează alte venituri în afara beneficiilor de asistenţă socială destinate persoanelor cu dizabilităţi, în cuantum de 45% din indemnizația minimă acordată pe durata concediului pentru creșterea copilului cu dizabilități până la împlinirea vârstei de 3 ani, respectiv 35% din cuantumul minim al indemnizației pentru copilul cu dizabilități cu vârsta cuprinsă între 3 și 7 ani;
• sprijinul lunar în cuantum de 35% din cuantumul minim al indemnizaţiei stabilit, acordat persoanei care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea concediului pentru creşterea copilului şi indemnizaţiei lunare aferente, până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, respectiv de 15% din cuantumul minim al indemnizaţiei pentru copilul cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani;
• sprijinul lunar acordat persoanei cu dizabilitate gravă sau accentuată care are în întreținere un copil și care nu îndeplinește condițiile pentru acordarea concediului pentru creșterea copilului, în cuantum de 45% din indemnizația minimă până la împlinirea vârstei de doi ani a copilului cu dizabilități, respectiv de 15% pentru perioada cuprinsă între vârsta de doi și șapte ani a acestuia;
• indemnizația egală cu egală cu 50% din cuantumul minim al indemnizaţiei care se acordă  părintelui care se ocupă efectiv de îngrijirea copilului cu dizabilitate (gravă sau accentuată), până la împlinirea de către acesta a vârstei de 18 ani, având un program de lucru redus la 4 ore.

În ceea ce privește procedura aplicabilă în cazul instituirii unei popriri nelegale asupra indemnizației pentru creșterea copilului, debitorul poate formula contestație la executare în temeiul art. 712 și următoarele din Codul de procedură civilă, solicitând instanței anularea măsurii de executare silită și restituirea sumelor reținute în mod nelegal.

Astfel, deși, indemnizația pentru creșterea copilului reprezintă un beneficiu social destinat sprijinirii părinților în perioada de îngrijire a copilului, poate face obiectul executării silite prin poprire, conform prevederilor legale în vigoare. Ca atare, această indemnizație poate fi urmărită indiferent de natura creanțelor datorate de debitor, însă doar în limitele impuse de Codul de procedură civilă.

Totodată, alte drepturi conexe prevăzute de OUG 111/2010, precum stimulentul de inserție sau ajutoarele acordate pentru îngrijirea copilului cu dizabilități, nu pot fi urmărite silit, cu excepția sumelor încasate necuvenit cu acest titlu.


În cazul instituirii unei popriri nelegale asupra indemnizației pentru creșterea copilului, debitorul are la dispoziție mecanismul contestației la executare, prin care poate solicita anularea măsurii și recuperarea sumelor reținute ilegal.

Așadar, cunoașterea și înțelegerea regimului juridic aplicabil urmăririi silite prin poprirea instituită asupra acestui tip de venit prezintă importanță pentru protejarea drepturilor beneficiarilor și evitarea eventualelor abuzuri în cadrul procedurilor de executare silită.

Citește și: Drepturile tale Îți poți lua concediu de ziua copilului tău?