Echinocţiul de primăvară sau începutul primăverii astronomice. De azi, durata zilei este în creştere, iar a nopţii, în descreştere

După Mărţişor, Babe şi Moşi, ne apropiem de momentul echinocţiului de primăvară, ce marchează începutul primăverii astronomice. El se produce în jurul datei de 20 martie, când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade. Începând de azi, durata zilei va fi în continuă creştere, iar cea a nopţii, în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstiţiului de vară.
 
„Mişcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mişcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor şi a nopţilor la diferite epoci ale anului, datorită poziţiei aproximativ fixe în spaţiu a axei de rotaţie a Pământului, precum şi a înclinării sale faţă de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23°, 27'.
 
La momentul echinocţiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera australă a sferei cereşti în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopţilor, indiferent de latitudine. La latitudinile ţării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă şi valoarea medie a înălţimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii.
 
Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est şi apune în punctul cardinal vest. Evident, descrierea de mai sus este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul trebuie interpretat invers, astfel că în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte şase luni“, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.