Este oficial! Victimele violenţei domestice vor avea acces la locuinţele sociale. Legea a fost promulgată de Preşedintele României

Propunerea legislativă pentru includerea victimelor violenţei domestice în categoria beneficiarilor de locuinţe sociale şi de necesitate, coiniţiată de deputata USR Oana Ţoiu, a fost promulgată de Preşedintele României şi intră în vigoare la 30 iulie 2022.

Victimele violenţei domestice vor putea utiliza acum locuinţe de necesitate, pe perioada ordinului de protecţie, având astfel acces la un spaţiu sigur care le oferă posibilitatea ieşirii din situaţia de vulnerabilitate.

Posibilitatea de a fi încadrate în categoria beneficiarilor de locuinţe sociale este o măsură de sprijin pentru victimele violenţei domestice, accesul la locuire fiind un element care le va asigura un parcurs mai uşor către o viaţă de independenţă faţă de abuzator.

Studiile au arătat că din 26.000 de cazuri de violenţă, 84% dintre faptele de loviri sau violenţe s-au petrecut la domiciliu, iar o treime din ordinele de protecţie sunt încălcate.
 
Legea completează adăposturile de urgenţă şi casele protejate cu soluţii pe termen mediu pentru acestea şi copiii lor: locuinţele de necesitate pe durata ordinului de protecţie şi locuinţele sociale până la independenţa financiară.

La 1 ianuarie 2021, conform datelor MDLPA, în 50% dintre judeţe numărul cererilor pentru locuinţele de necesitate era aproximativ jumătate (1.161) din numărul total de locuinţe de necesitate existent de (2.071).

În cazul locuinţelor sociale, capacitatea trebuie însă crescută prin creşterea fondului de locuire, dar şi prin asigurarea alocării acestora exclusiv celor care au nevoie de ele şi nu preferenţial pe alte criterii care nu sunt prezente în lege.


În 2020, poliţia a înregistrat 26.809 cazuri de violenţă domestică.

22.864 de fapte au fost comise la domiciliu.

În 2021, au fost 18.303 cazuri de pericol iminent sesizate de poliţiştii care au intervenit.

Au fost emise 10.336 de ordine de protecţie, dintre care 4.870 provin din ordine de protecţie provizorii.


Faptele au fost comise atât în mediul rural, cât şi în mediul urban, în proporţii aproape egale, conform unui raport al Reţelei pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor, bazat pe datele IGPR.

Pe parcursul primelor trei luni ale anului 2022, au fost înregistrate 328 de victime, dintre care 45 de victime femei cu copii, doi copii şi 13 bărbaţi, şi s-au emis 206 ordonanţe de protecţie, 76 dintre acestea fiind încălcate de către agresor.

Conform Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, în perioada 1 mai 2022 - 31 mai 2022, la linia de ajutor la nivel naţional destinată victimelor violenţei domestice, discriminării pe criteriul de sex şi traficului de persoane, au fost preluate 319 apeluri, dintre care mai mult de jumătate (182) au fost în domeniul violenţei domestice şi au cerut şi informaţii cu privire la adăposturi.

Legea se referă la victime indiferent de genul acestora, dar va avea un efect principal asupra femeilor, deoarece acestea reprezintă mai mult de 9 din 10 cazuri.

Pachetul legislativ comun conţine, alături de legea promulgată pentru victimele violenţei domestice, propuneri legislative pentru introducerea vârstei consimţământului ca să nu mai poată pleca acasă la fel ca acum, fără nicio zi de puşcărie, violatori ai minorilor, propunerea legislativă pentru introducerea absorbantelor în şcoli pentru a diminua absenţele fetelor din medii vulnerabile, reguli de audiere protejată a victimelor abuzurilor sexuale şi soluţii pentru mame minore şi de flexibilizare a concediului de creştere a copiilor.

Legea nr.253/2022 pentru locuire pentru victimele violenţei domestice, care modifică Legea Locuirii 114/1996, a fost iniţiată în baza sesizărilor din teren ale viceprimarilor din Bucureşti Lucian Judele, Mihaela Ştefan şi Horia Tomescu şi a fost coiniţiată în decembrie 2021 alături de deputata de Ilfov Oana Cambera.

PRECIZĂRI
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.