Este Ziua Avocatului. La Baroul Constanţa va avea loc decernarea premiului „Avocat Ion C. Theodorescu-Valahu“

Avocaţii din Baroul Constanţa vor serba azi, 24 iunie, Ziua Avocatului. Evenimentul va avea loc de la ora 17.00, la sediul Baroului Constanţa, unde se va organiza o recepţie festivă, în cadrul căreia se va decerna Premiul „Avocat Ion C. Theodorescu-Valahu“, fost decan al Baroului Constanţa.
 
Avocatul Ion C. Theodorescu-Valahu s-a născut la 1 iunie 1889 în Popoveni, judeţul Dolj. Locuieşte, pe rând, în Ilfov, Constanţa, Bucureşti, iar potrivit, unor surse, a fost deţinut politic în regimul comunist şi a decedat în anul 1957 în Penitenciarul Râmnicu Sărat.
 
Este absolvent al Colegiului Naţional „Carol I” Craiova - promoţia 1905-1906. A intrat în profesia de avocat la 9 decembrie 1909, în Baroul Ilfov, unde îşi face stagiul până în 1911. De-a lungul carierei sale a fost primar al municipiului Constanţa, dar şi decan al Baroului Constanţa, în perioada 1932-1942. Ion C. Theodorescu-Valahu a fost caracterizat, în timpul vieţii sale, ca „binecunoscut în viaţa plugărească dobrogeană”, motiv pentru care ajunge preşedintele Camerei pentru Agricultură. De asemenea, s-a implicat în viaţa economică a Dobrogei (şi nu numai), având importante contribuţii şi prin calitatea de prestigios avocat. Nu în ultimul rând, s-a implicat şi în viaţa culturală, fiind colaborator la cotidianul Adevărul şi făcând parte din Comitetul „Pro Eminescu”.
 
Ion C. Theodorescu-Valahu este menţionat ca generator de doctrină românească de către Constantin N. Hamangiu, pe baza jurisprudenţei publicate în Justiţia Dobrogei. Aşadar, membru în Partidul Ţărănesc şi preşedinte al organizaţiei Constanţa, prefect al Constanţei în 1920 şi 1931-1932, decan al Baroului Constanţa în perioada 1932-1942, preşedinte al Camerei pentru Agricultură, preşedinte al Curţii de Conturi.
 
Ion C. Theodorescu-Valahu este membru în Consiliul de Administraţie al Societăţii Anonime Române pentru Industria de Petrol şi Derivate „Coroana”, alături de George Dobias (avocat Baroul Constanţa, intrat în profesie 1.12.1912), membru în Consiliul de Administraţie al Societăţii Anonime „Industriile unite dobrogene”.
 
În anul 1923, pe 19 iulie, Consiliul de miniştri, prin Decizia 1751, a admis cererea de adăugire la numele său patronimic de Theodorescu pe acela de Valahu şi a permis schimbarea actelor civile în acest sens. Ulterior, în 1925, este menţionat ca generator de doctrină românească în ceea ce priveşte art. [3] 517 Cod civil [4], respectiv Notă sub Trib. Constanţa, Secţia I, 361 din 23 octombrie 1923, Justiţia Dobrogei 10 / 1923.
 
Face parte, în anul 1934, în calitate de decan al Baroului Constanţa şi fost primar al municipiului, din Comitetul pentru ridicarea Monumentului Eminescu din Constanţa, alături de Ioan N. Roman - iniţiatorul mişcării şi primul preşedinte al Comitetului (de la 16.11.1930 până la data morţii, iulie 1931); contraamiral I. Bălănescu - preşedinte, Nicolae D. Chirescu - avocat în Baroul Constanţa (intrat în profesie la 20.01.1906), preşedintele Ligii Culturale; Gh. Coriolan - directorul Liceului de băieţi „Mircea cel Bătrân”, casierul Comitetului Lt. Comandor N. Cristescu - din Marina Regală; Maria Gh. I. Dimitriu Castano - profesoară; Gh. I. Dimitriu – preşedintele Curţii de Apel Constanţa; Horia Grigorescu - primarul municipiului Constanţa; N. Papadat - consilier de curte de apel; V. Petrescu - judecător, secretarul Comitetului; lt. colonel D. Petrovici - din Infanterie; Gh. Popescu - fost primar al municipiului Constanţa; Zoe Verbiceanu - profesoară, fostă secretară a Comitetului; Aurel Vulpe - avocat Baroul Constanţa (intrat în profesie la 4.11.1900, membru în Consiliul de Disciplină în 1925), fost prefect.
 
În luna martie 1939, este ales membru în consiliul de administraţie al „Rizeria Rozetta” - societate anonimă industrială pentru decorticatul orezului. În acelaşi an, în luna iunie, este ales deputat în cadrul circumscripţiei electorale „Marea”, la Categoria Ocupaţiuni Intelectuale, alături de Radu Roşculeţ (avocat Baroul Constanţa, înscris în profesie în 1922, devenit incompatibil în 1926).

 
În anul 1945, încetează, după 24 de ani, mandatul de preşedinte al societăţii anonime „Minerala”, cu sediul la Constanţa. A urmat anul 1955, când face cerere de pensionare din profesia de avocat. Potrivit unor surse, este domiciliat în oraşul Râmnicu Sărat, strada Bisoca nr. 51, regiunea Ploieşti. Această cerere i se aprobă în 1956, cu următoarele observaţii: „Deşi soţia petiţionarului a posedat o însemnată avere imobiliară […] din actele dosarului rezultă că petiţionarul a avut în viaţa publică, şi în funcţia de decan al baroului, manifestări progresiste ce fac ca exploatarea făcută de soţia petiţionarului să nu fie considerată un impediment la pensionare”.
 
Dl. avocat Ion C. Theodorescu-Valahu a avut un fiu - Pascal Gheorghe Theodorescu-Valahu, avocat, jurnalist la Radio Europa Liberă, preşedintele Federaţiei Internaţionale a Ziariştilor, consultant politic. La rândul sau, acesta a avut un fiu - Dan Adrian Theodorescu-Valahu, profesor universitar de limba franceză, căsătorit cu Claude Valahu, şi are doi copii - Carolyn şi Diane Valahu.
 
Avocatul Ion C. Theodorescu-Valahu a fost decorat cu Coroana Românească, Polonia Restituită, Cavaler al Coroanei Româneşti cu sabie şi panglică de virtute militară.