Este Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor. Cine a stabilit. De ce azi

Anual, la 25 noiembrie, este marcată Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor, scrie agerpres.ro.

În prezent, una dintre cele mai răspândite, persistente şi devastatoare încălcări ale drepturilor omului, şi anume violenţa împotriva femeilor şi fetelor, rămâne în mare parte neraportată din cauza impunităţii, tăcerii, stigmatului şi ruşinii din jurul acesteia.

În termeni generali, se manifestă în forme fizice, sexuale şi psihologice, şi cuprinde: violenţa intimă a partenerului (bătaie, abuz psihologic, viol marital, omor); violenţă şi hărţuire sexuală (violuri, acte sexuale forţate, avansuri sexuale nedorite, abuzuri sexuale asupra copiilor, căsătorie forţată, hărţuire stradală, urmărire, hărţuire cibernetică); traficul de fiinţe umane (sclavie, exploatare sexuală); mutilarea genitală a femeilor; căsătoria minorilor, notează www.un.org.

Activiştii pentru drepturile femeii au sărbătorit, începând din 1981, ziua de 25 noiembrie ca Zi împotriva violenţei. Această dată comemorează asasinarea, în 1961, a celor trei surori Mirabal, activiste din Republica Dominicană. În cadrul celei de-a IV-a Conferinţe Mondiale a Femeilor din 1995, ONU a recunoscut faptul că violenţa asupra femeilor este un obstacol pentru atingerea egalităţii, a dezvoltării şi a păcii şi aduce atingeri drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, potrivit http://insp.gov.ro/

Declaraţia privind eliminarea violenţei împotriva femeilor adoptată de Adunarea Generală a ONU, la 20 decembrie 1993, prin rezoluţia 48/104, defineşte drept violenţă împotriva femeilor "orice act de violenţă bazat pe sex care are ca rezultat sau este posibil să producă vătămări sau suferinţe fizice, sexuale sau psihologice femeilor, inclusiv ameninţări cu astfel de acte, constrângere sau privare arbitrară de libertate, indiferent dacă apar în viaţa publică sau în cea privată".

Comunitatea internaţională şi societatea civilă au stabilit că nu există circumstanţe atenuante pentru violenţa împotriva femeilor şi a fetelor. Acest act criminal şi inacceptabil reprezintă o încălcare gravă a drepturilor omului.

Totodată, efectul dăunător pe care violenţa îl are asupra femeilor împiedică progresele în multe domenii, reprezentând un alt obstacol în eradicarea sărăciei, combaterea HIV/SIDA, menţinerea păcii şi securităţii în lume.

La 7 februarie 2000, Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 54/134, a stabilit oficial data de 25 noiembrie drept Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor. Cu acest prilej, Organizaţia Naţiunilor Unite a invitat guvernele, organizaţiile internaţionale şi neguvernamentale să organizeze activităţi menite să trezească conştiinţa publică în faţa acestor probleme, potrivit www.un.org.


În 2008, secretarul general al ONU a lansat Campania "UNiTE pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor", rezultatul mai multor ani de efort susţinut vizând prevenirea şi eliminarea violenţei împotriva femeilor şi fetelor din întreaga lume. În acest context, ziua de 25 a fiecărei luni a fost desemnată drept "Orange Day" şi a fost lansată pentru a mobiliza societatea civilă, activiştii, autorităţile guvernamentale şi sistemul ONU deopotrivă, având ca obiectiv amplificarea impactului campaniei ''UNiTE''. Participanţii din întreaga lume sunt încurajaţi să poarte, în această zi, ceva portocaliu, în semn de solidaritate cu această cauză.

UNiTE se află în fruntea campaniei internaţionale "16 zile de activism împotriva violenţei bazate pe gen" ("16 Days of Activism against Gender-Based Violence Campaign"), care se desfăşoară în fiecare an, în perioada cuprinsă între 25 noiembrie, Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor, şi 10 decembrie, Ziua internaţională a drepturilor omului, potrivit www.unwomen.org. În cadrul acestei campanii, "UNiTE pentru a pune capăt violenţei împotriva femeilor" face un apel în vederea luării unor măsuri pentru creşterea gradului de conştientizare la nivel mondial şi creării de oportunităţi pentru discuţii în vederea depăşirii provocărilor şi găsirii de soluţii.

Începând din 2019 şi până în 2021, Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor şi campania "UNiTE pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor" se vor concentra pe problema violului ca o formă specifică de vătămare comisă împotriva femeilor şi fetelor în perioade de pace sau de război.

În 2019, tema zilei este "Orange the World: Generation Equality Stands Against Rape" şi marchează, exact ca în anii anteriori, lansarea celor 16 zile de activism, eveniment care se încheie la 10 decembrie 2019, Ziua internaţională a drepturilor omului. Vor avea loc o serie de evenimente publice, iar clădiri reprezentative din întreaga lume vor fi colorate în portocaliu, pentru a atrage din nou atenţia asupra unui viitor fără violenţă. Tema din 2018 s-a intitulat "Orange the World: #HearMeToo".


Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă adoptată în 2015, recunoaşte, printre altele, egalitatea între sexe şi emanciparea femeilor ca o prioritate-cheie şi promite că "nimeni nu va fi lăsat în urmă". Obiectivul 5 are ca scop "realizarea egalităţii de gen şi abilitarea tuturor femeilor şi fetelor" şi include obiective specifice pentru a elimina toate formele de violenţă împotriva femeilor şi fetelor. Pentru prima dată, eliminarea violenţei împotriva femeilor şi a fetelor a devenit o parte esenţială a agendei globale de dezvoltare.

Aliniindu-se Agendei 2030, Uniunea Europeană şi ONU au lansat, în septembrie 2017, "Spotlight Initiative", un parteneriat comun ambiţios care îşi propune să elimine, peste tot în lume, orice formă de violenţă îndreptată împotriva femeilor şi a fetelor. Parteneriatul urmăreşte să mobilizeze angajamentul liderilor politici şi să contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), mai precis a obiectivului 5 privind egalitatea de gen şi a obiectivului 16 privind promovarea unor societăţi paşnice şi favorabile incluziunii.

Iniţiativa urmăreşte eliminarea tuturor formelor de violenţă împotriva femeilor şi a fetelor, în special a celor care sunt cel mai larg răspândite şi care contribuie la inegalitatea de gen în lume. Datorită acestei iniţiative, se află în derulare investiţii specifice de amploare în Asia, Africa, America Latină, Pacific şi zona Caraibilor, menite să îmbunătăţească semnificativ viaţa femeilor şi a fetelor, potrivit https://ec.europa.eu/.

Parlamentul României, prin Legea nr. 30/2016 din 17 martie 2016, a ratificat Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, adoptată la Istanbul la 11 mai 2011, şi care a intrat în vigoare începând cu data de 1 septembrie 2016. Convenţia de la Istanbul reprezintă tratatul internaţional cel mai cuprinzător care abordează această gravă violare a drepturilor omului. Prevenirea violenţei, protecţia victimelor şi trimiterea în judecată a infractorilor sunt punctele cheie ale documentului, conform https://coe.mae.ro/.

La 19 octombrie 2019, Reţeaua pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor a organizat în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara marşul "Împreună pentru siguranţa femeilor" pentru a-şi arăta solidaritatea cu femeile supravieţuitoare ale violenţei şi pentru a menţine presiunea publică necesară pentru respectarea drepturilor femeilor şi fetelor. Sub sloganul "Credeţi-ne!", evenimentul a adus în prim plan nevoia femeilor de a avea încredere pentru a ieşi din relaţiile abuzive sau pentru a reclama actele de hărţuire sau viol, potrivit unui comunicat de presă al Centrului FILIA transmis AGERPRES.

În România, 1 din 4 femei a fost agresată fizic sau sexual de partenerul său sau de fostul partener, cel puţin o dată în viaţă (European Union Agency for Fundamental Rights, 2014); în primele 6 luni ale anului 2019 au avut loc 11.896 de infracţiuni din sfera violenţei domestice; în prima jumătate a anului 2019, 3.616 ordine de protecţie provizorii au fost emise de către poliţişti şi 3.520 ordine de protecţie au fost emise de către instanţele de judecată; din 38.445 de fapte de violenţă în familie sesizate la poliţie în 2018, au ajuns în instanţă doar 3,5%, adică 1.360 inculpaţi, în scădere faţă de anul 2017. 


Sursa foto: Arhiva ZIUA de Constanța