Etnia tătară, în zi de sărbătoare

Astăzi celebrăm Ziua tătarilor din România, sărbătoare relevantă mai cu seamă pentru Dobrogea, unde ponderea acestei etnii originare din Crimeea şi stabilite în ţara noastră în urmă cu 800 de ani, este cea mai importantă.
Data de 13 decembrie a fost aleasă ca zi a etniei tătare întrucât, la 13 decembrie 1917, parlamentul tătarilor crimeeni a proclamat Republica Populară Crimeea, cea dintâi republică din întreaga lume islamică, primul ei preşedinte fiind Numan Çelebi Cihan.


Proiectul de lege privind consacrarea zilei de 13 decembrie ca sărbătoare a etniei tătare din România, a fost adoptat de Senat la 13 septembrie 2006 şi de Camera Deputaţilor la 14 noiembrie 2006, legea fiind promulgată la 4 decembrie 2006.


La 11 februarie 2014, deputaţii au aprobat un proiect de lege pentru modificarea şi completarea art. 2 din Legea nr. 453/2006, privind consacrarea zilei de 13 decembrie ca sărbătoare a etniei tătare din România, astfel încât angajatorii să poată acorda liber persoanelor aparţinând acestei etnii care doresc să participe la manifestările organizate cu acest prilej. Actul normative a fost adoptat de Senat pe 19 noiembrie 2013, Camera Deputaţilor fiind for decizional în acest caz.

Astfel, Legea 14/2014 pentru modificarea şi completarea art. 2 din Legea nr. 453/2006 privind consacrarea zilei de 13 decembrie ca sărbătoare a etniei tătare din România a intrat în vigoare începând cu data de 7 martie 2014.

Patrimoniul cultural al celor 50.000 de tătari care trăiesc în ţara noastră face parte din istoria culturală a spaţiului dobrogean. Geamiile sau moscheile din această provincie sunt reprezentative şi de importantă valoare istorică, unele dintre ele datând de peste jumătate de mileniu (Geamia Esmahan Sultan din Mangalia, de exemplu, a fost construită în anul 1456).
                
În cadrul evenimentului organizat în 2017 de cotidianul ZIUA de Constanţa, intitulat „Etniile împreună pentru Dobrogea”, istoricul Tasin Gemil, descendent al primului primar de la 1878 - Abdul Hagi Kerim, a vorbit despre importanţa legăturilor strânse dintre comunitatea sa şi cea românească: „Strămoşii noştri s-au aşezat pe aceste meleaguri ospitaliere în timpuri mai vechi sau mai noi, venind din cele patru zări ale lumii. Avem nume şi obiceiuri diferite, acasă vorbim alte limbi, iar unii dintre noi ne închinăm la altare deosebite, dar suntem uniţi întru aceeaşi credinţă şi iubire faţă de sfânta noastră patrie - România. Dumnezeu cel unic şi bun a hărăzit României ca Decembrie să fie luna mântuirii şi reîntregirii ei. În această sfântă zi de sărbătoare să ne aducem aminte şi, apoi, să nu uităm vreodată porunca divină adresată tuturor oamenilor de a fi ca fraţii între ei. Noi toţi care trăim în această ţară avem o singură mamă şi o singură casă - România. Ne sunteţi fraţi, vă suntem fraţi! Haideţi să purcedem în frăţie la reînălţarea casei părinteşti, întru slava înaintaşilor şi spre mândria urmaşilor!”, a declarat Tasin Gemil.



Sursă foto: Ioan Adam: „Constanţa pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă” (volum aflat în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa)

 

Citeşte şi:

Ziua etniei tătare