Eveniment unic în Patriarhia Română! Moaștele întregi ale Sfintei Împărătese Elena, aduse la Mănăstirea Pantocrator
Eveniment unic în Patriarhia Română!: Moaștele întregi ale Sfintei Împărătese Elena, aduse la Mănăstirea
25 Mar, 2025 19:06
ZIUA de Constanta
360
Marime text



Credincioșii Bisericii Ortodoxe Române se vor bucura anul acesta de un eveniment unic - moaștele întregi ale Sfintei Împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare, vor fi aduse în pelerinaj la Mănăstirea Pantocrator din județul Teleorman, în perioada 30 aprilie - 8 mai, relatează Agerpres.
„Este un an semnificativ pentru Biserica Ortodoxă Română - avem 140 de ani de la Autocefalie, 100 de ani de Patriarhat și 1.700 de ani de la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, din 325. Cu ajutorul lui Dumnezeu și cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la Mănăstirea Pantocrator se va continua tradiția pelerinajului în Duminica Mironosițelor. Pentru că noi aici, în Mănăstirea Pantocrator, avem o tradiție a Pelerinajului la Duminica Mironosițelor. De ce aceasta? Pentru că principala ocrotitoare a mănăstirii este Sfânta Mironosiță și-ntocmai cu Apostolii Maria Magdalena. (...) Anul acesta este un an special, deoarece vom avea bucuria de a avea, aici, trupul întreg al Sfintei Împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin”, a declarat pentru AGERPRES vicarul administrativ al Episcopiei Alexandriei și Teleormanului, Serafim Baciu.
El a arătat că, din 1211, trupul sfintei nu a mai ieșit în afara Italiei decât o singură dată, în anul 2017, 'la insistențele autorităților bisericești de stat din Grecia', moaștele fiind scoase pentru prima oară și duse pentru o lună la Atena.
„Este a doua oară când trupul părăsește Italia și vine într-o țară ortodoxă, în România, pentru a binecuvânta și pe credincioșii ortodocși români de aici, care au o evlavie deosebită la Sfânta Împărăteasă Elena. Se vede aceasta din mulțimea de biserici închinată Sfinților Împărați și Întocmai cu Apostolii Constantin și Maica Sa Elena, dar și din faptul că peste 900.000 de români poartă numele Sfinților Împărați Constantin și Elena”, a spus părintele Serafim.
Părintele a dezvăluit că, întâmplător, în 2017, a găsit 'câteva imagini și filmări de la pelerinajul pe care grecii l-au făcut cu Sfânta la Atena'.
„Am văzut cât de frumos a fost primită Sfânta, ca o adevărată împărăteasă. Văzând acele imagini, mi-a încolțit ideea: 'zic - oare nu o fi posibil să aducem Trupul Sfintei și în România, ca românii să se bucure de prezența acestei mari sfinte și împărătese a Lumii Creștine? Noi, aici, la Episcopie, avem pe unul dintre colaboratorii noștri, unul dintre consilieri, care a studiat la Veneția. Studiind la Veneția, cunoștea foarte bine conducerea Bisericii din Veneția, pe Patriarhul latin al Veneției și atunci a fost foarte ușor să punem o întrebare: 'Este oare posibil ca în 2024 - doream noi - să aducem Trupul Sfintei?' Ni s-a răspuns că pentru 2024 este imposibil, deoarece ei avuseseră un pelerinaj în interiorul Italiei, undeva în Sardinia, și au o regulă foarte strictă de conservare a Sfintelor relicve”, a arătat clericul.
Demersurile pentru aducerea Sfintelor Moaște în România au durat 'aproape doi ani și ceva', moaștele Sfintei Elena fiind 'cel mai de preț odor' pe care îl deține Veneția.
„Alături de Sfântul Apostol Marcu - ce are trupul în Basilica San Marco, celebra catedrală din Veneția - (Sfânta Elena - n.r.) este considerată a doua ocrotitoare. Și atunci venețienii au o deosebită evlavie față de ea. Și există o regulă, vă spuneam, nu se poate ca trupul să iasă consecutiv doi ani în pelerinaj. Și atunci au zis: încercăm poate în 2025. Eu nici nu m-am gândit atunci că 2025 este, de fapt, un an marcant. (...) Și iată, în acest an, așa a rânduit Sfânta. Pentru că să știți, până la urmă, nu noi. Noi facem planuri, noi spunem că vrem anumite lucruri, dar, până la urmă, tot Dumnezeu, tot sfinții sunt cei care ne spun cum e mai bine de făcut”, a subliniat părintele Serafim.
Autoritățile italiene au impus însă 'reguli foarte stricte'.
„Foarte dificil, pentru că, să știți, regulile sunt foarte stricte și ei au pus foarte multe condiții vizavi de locul de expunere a Sfintelor Moaște, vizavi de securitatea acestora pe perioada șederii în România. Deci lucrurile nu sunt foarte simple. Au vrut planuri de situație, au vrut lucruri concrete, au vrut să știe că avem sprijinul autorităților din România pentru acest lucru, pentru că, iată, vorbim de un odor care are o vechime de 1.700 de ani. Deci nu vorbim de un lucru foarte simplu. Pe lângă faptul că este sfântă, pe lângă faptul că ei o prețuiesc foarte mult, o protejează foarte mult pe Sfânta Împărăteasă Elena. Și atunci, în colaborare cu autoritățile, cu Jandarmeria, cu Poliția, am făcut o întâlnire cu reprezentanții Patriarhiei de Veneția și atunci s-au stabilit anumite rânduieli și anumite reguli pentru a face posibilă venirea Sfintei în țara noastră”, a explicat părintele vicar.
Racla cu Sfintele Moaște va poposi câteva ore și în Catedrala Patriarhală.
„Principala biserică a țării pusă sub ocrotirea Sfinților Împărați Constantin și Elena este Catedrala Istorică Patriarhală din București. Și să nu uităm că anul acesta va fi, iată, cumva, și o binecuvântare pentru un alt eveniment care va avea loc în Biserica Ortodoxă Română - Sfințirea Catedralei Naționale. Deci Sfânta Împărăteasă Elena se va opri în Cetatea Bucureștilor prima dată, cum este firesc, și va fi întâmpinată de Întâistătătorul Bisericii Noastre, de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Preț de două - trei ore, moaștele vor fi în Capitală, la Catedrala Patriarhală. Pentru că este un timp foarte scurt, pelerinii nu vor avea timp să vină acolo și atunci îi îndemnăm pe toți să își programeze timpul și să ajungă aici, la Mănăstirea Pantocrator, unde Sfânta va rămâne timp de nouă zile. Pentru că de la Catedrala Patriarhală, în după-amiaza zilei de 30 aprilie, va pleca (...) și se va îndrepta către Mănăstirea Pantocrator, unde Sfânta Împărăteasă Elena va fi primită cu o procesiune, aici, în mănăstirea aceasta. Și vorbeam de reguli de securitate, nu au acceptat cei de la Veneția așezarea Trupului Sfintei în baldachinul de afară și au vrut neapărat ca Trupul să fie în biserică. Și atunci Trupul va fi așezat chiar aici, în această biserică în care ne aflăm, în biserica cea mare a Mănăstirii Pantocrator”, a informat părintele Serafim Baciu.
În perioada pelerinajului, Biserica Mănăstirii Pantocrator va fi deschisă în permanență, 'pentru ca fiecare credincios, fiecare român care dorește să ajungă și să atingă și să o cinstească și să vadă Trupul Sfintei Împărătese Elena să poată face acest lucru'.
„Vor fi măsuri de securitate, măsuri de ordine, culoare unice de intrare, de ieșire, adică totul se va face într-o bună rânduială și într-o consultare cu autoritățile statului competente pentru desfășurarea acestui eveniment”, a punctat părintele.
La pelerinaj pot veni și creștini romano-catolici pentru a se închina la Moaștele Sfintei Elena, așezată într-o frumoasă raclă din argint și sticlă.
„Orice credincios creștin din această țară poate veni și poate atinge, sau poate vedea, se poate închina la Trupul Sfintei Împărătese Elena. Pentru noi, ortodocșii, acest moment al pelerinajului este, în primul rând, un moment al rugăciunii, este un moment al comuniunii și este un moment al apropierii noastre de Sfinți. Și momentul cel mai prielnic de a vedea puterea Harului Duhului Sfânt. Gândiți-vă că Trupul Sfintei Împărătese este întreg și are o vechime atât de mare. Are, am văzut la Veneția, deschisă racla. A fost într-o raclă istorică, iar când au dus trupul la Atena și-au dat seama că racla istorică nu rezista călătoriei. Și atunci au confecționat o raclă foarte frumoasă din argint, împodobită cu pietre, și din sticlă. Deci, Sfânta se vede în raclă. Și, mergând la Veneția, părinții de acolo au deschis racla și am putut vedea Trupul Sfintei. Picioarele, mâinile sunt întregi, au pielea uscată pe oase, chiar și carnație uscată și rămasă intactă pe oase. Aceasta este numai puterea Harului Duhului Sfânt care lucrează. Și, mai mult decât atât, (moaștele - n.r.) răspândesc și bună mireasmă”, a afirmat părintele vicar.
La rândul său, Starețul Mănăstirii Pantocrator, arhim. dr. Sebastian Serdaru, Exarhul Mănăstirilor din Episcopia Alexandriei și Teleormanului, a arătat că la buna desfășurare a evenimentului vor contribui preoți, atât din mănăstire, cât și cei apropiați, maicile de la metocul mănăstirii.
„Sunt foarte mulți oameni care vor fi implicați în organizare, în ajutorul pe care va trebui să îl dăm pelerinilor. Ca în fiecare an se va împărți apă, ceaiuri și alte lucruri care le vor fi de imediată trebuință. Suntem aici, așadar, spre slujirea tuturor celor care vor dori să se întâlnească cu Sfânta Elena”, a punctat părintele Sebastian, pentru AGERPRES.
Vorbind despre pelerinaj, arhim. Sebastian Serdaru a subliniat că 'așteptarea în sine la rândul închinării la Sfintele Moaște arată sau reflectă, mai bine zis, jertfa, sacrificiul pe care noi îl facem pentru a ajunge înaintea unui sfânt'.
„Dacă înaintea unui om deosebit al lumii acesteia, să zicem, de multe ori poate avem emoție sau ne pregătim într-un anumit fel, cu atât mai mult atunci când, ca oameni plini de credință, mergem înaintea prietenilor lui Dumnezeu, cum îi numește Scriptura: 'Minunat este Dumnezeu întru Sfinții Săi'. Sunt oameni care au depășit condiția aceasta fizică tocmai pentru că mintea lor, inima lor a fost așezată în Dumnezeu și de aceea ei, iată, rămân cumva nemuritori în amintirea noastră, în rugăciunile noastre. Sfinții sunt și cei care ne inspiră până la urmă de multe ori să luăm tot felul de decizii, să ne schimbăm viața. (...) Acum, fiecare dintre noi alegem la ce coadă vrem să stăm. Vrând-nevrând, stăm la diverse cozi în viața aceasta, pentru că nu avem încotro. Trebuie totuși să ne plătim facturile sau, așa cum vedem în America, vrem să cumpărăm primul telefon sau alte obiecte din acestea, acolo nu ne mai este rușine să stăm la astfel de cozi. Starea în sine la un pelerinaj, așteptarea pentru a te întâlni cu un sfânt, pe de o parte, e foarte veche. Este o practică a Bisericii dintotdeauna. Faptul că ne întâlnim cu un trup, care, totuși, este 'nestricăcios' după atâta timp, în primul rând, în credința Bisericii, înseamnă că ne întâlnim cu o înflorire a Harului lui Hristos. (...) Rămâne un model pentru noi și, în egală măsură, un ajutor, pentru faptul că sfinții sunt cei care mijlocesc înaintea lui Hristos intențiile, dorințele pe care noi le aducem cu inimi curate înaintea lor”, a mărturisit părintele stareț.
Totodată, vicarul administrativ al Episcopiei Alexandriei și Teleormanului, Serafim Baciu, a informat că în perioada în care lăcașul de cult va găzdui moaștele Sfintei Împărătese Elena, Mănăstirea Pantocrator în colaborare cu Consiliul Județean Teleorman și cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului, vor organiza un simpozion național despre Centenarul Patriarhiei Române și Sinodul I Ecumenic.
„Simpozionul va avea trei secțiuni: prima secțiune este dedicată tocmai momentului acesta al împlinirii a 100 de ani de Patriarhat, cea de a doua secțiune este dedicată Sinodului de la Niceea, iar a treia secțiune este dedicată Sfintei Elena. (...) Vom avea bucuria să îl avem la Alexandria și pe președintele Academiei Române, profesorul Ioan-Aurel Pop”, a menționat părintele Serafim.
Solicitat ca, în preajma pelerinajului la Moaștele Sfintei Împărătese Elena, să transmită un mesaj credincioșilor din Patriarhia Română, părintele stareț Sebastian Serdaru a îndemnat la rugăciune 'cu inima deschisă'.
„Este o ocazie unică pentru noi să ne întâlnim cu această Sfântă care i-a iubit, de fapt, atât de mult pe creștini. Este o ocazie pentru noi să o vedem pe cea pe care biograful său, Eusebiu de Cezareea, o descria ca fiind 'o adevărată încântare'. Spunea: 'Este surprinzător să o vezi pe cea care este una dintre cele mai puternice femei ale Imperiului cât de modest este îmbrăcată și cum îi place să meargă în mijlocul oamenilor, să le asculte durerile, să dăruiască din belșug milostenii și ajutorul ei în toate părțile'. Și avem încredere că acest lucru se va întâmpla și cu noi, creștinii de astăzi, pentru că sfinții, așa cum spuneam, traversează veacurile. Dacă au fost buni cu cei din vremea lor, cu siguranță sunt buni în continuare cu creștinii din toate generațiile. (...) De aceea să venim cu inima deschisă pentru că atingându-ne de Moaștele Împărătesei Elena ne vom bucura foarte mult și vom avea această senzație de a atinge cumva Biserica Începuturilor, (...) care a ieșit din Catacombe, din prigoană, vremuri care sunt la fel, probabil, de triste, câteodată, și în zilele noastre, așa cum aminteați credința fiind atacată sub diverse forme. Și lucrul acesta nu este plăcut pentru nimeni. Cu siguranță însă, dacă Împărăteasa Elena a știut să apere Biserica în acea perioadă cruntă din istoria sa, și noi trebuie să ne adunăm în jurul ei pentru a o ruga să protejeze Biserica, poporul nostru, familiile noastre și, desigur, sufletele noastre ale tuturor”, a transmis părintele stareț al Mănăstirii Pantocrator.
***
Situată în localitatea Drăgănești-Vlașca, în județul Teleorman, Mănăstirea Pantocrator este închinată Sfintei Mironosițe Maria Magdalena, Sfântului Ioan Teologul și Sfintelor Femei Mironosițe. Lăcașul de cult a fost ridicat pe ruinele unui fost spital din Primul Război Mondial, devenit spital comunal și apoi abandonat zeci de ani.
Construirea bisericii, a chiliilor și altarului de vară nu ar fi fost posibile fără inițiativa a doi tineri teologi, părinții arhimandriți Sebastian Serdaru și Serafim Baciu, care au decis să devină monahi, pentru a-și dedica în totalitate viața lui Dumnezeu.
În 2012 a început construcția paraclisului dedicat Sfintei Maria Magdalena, cu propriile economii ale celor doi monahi și din donații strânse de la credincioși, reușindu-se ridicarea lăcașului într-un timp record. Paraclisul a fost sfințit în anul 2014, în Duminica Mironosițelor, sala de mese, bucătăria și altarul de vară închinat Schimbării la Față a Domnului fiind sfințite în anul 2015.
Cu ajutorul episcopului Alexandriei și Teleormanului, Preasfințitul Părinte Galaction, cei doi părinți au reușit să aducă de la Roma la Drăgănești-Vlașca o mică parte din moaștele Sfintei Maria Magdalena, pe care le-au depus spre venerare într-o raclă frumos cizelată cu scene din viața Sfintei.
Micul paraclis al Sfintei Maria Magdalena din curtea Mănăstirii Pantocrator devenind cu timpul neîncăpător pentru miile de pelerini veniți la evenimentele organizate aici, s-a luat decizia ridicării unui lăcaș mai mare, Biserica Nouă. Începute în anul 2015, lucrările de pictură în tehnica fresco au fost finalizate în 2019.
La Mănăstirea Pantocrator trăiesc zece monahi.
***
Mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare, Sfânta Elena, atașată mult de valorile religiei creștine, a trăit acum aproape două milenii, între anii 250 - 330 d.Hr. Prin râvna ei a fost descoperit locul Golgotei și s-a găsit lemnul crucii pe care a fost răstignit Hristos.
Sfânta Împărăteasă Elena a ridicat lăcașuri de închinare pentru creștini atât la Ierusalim, cât și la alte locuri sfinte, mai întâi dorind însă a se zidi, la Ierusalim, Biserica Învierii, construită deasupra Sfântului Mormânt.
Pentru marea contribuție la răspândirea și înflorirea creștinismului, Constantin și mama sa, Elena, au fost trecuți de Biserica Ortodoxă în rândul sfinților și sunt socotiți 'întocmai cu apostolii'.
Veneția găzduiește Moaștele Sfintei Împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin. Când a murit, Împărăteasa a fost îngropată la Roma, apoi corpul său a fost transferat la Constantinopol. În 1211 Moaștele Sfintei Elena au fost furate de venețieni, în timpul uneia dintre cruciade. De atunci, Moaștele au rămas în Veneția.
Sfânta Împărăteasă Elena este sărbătorită în Biserica Ortodoxă Română și în Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, la data de 21 mai, împreună cu Sfântul Împărat Constantin cel Mare. În Biserica Romano-Catolică este sărbătorită la 18 august.
Citește și:
„Trupul Sfintei Împărătese, un odor de mare preț“Moaștele Sfintei Împărătese Elena vor fi aduse pentru prima dată în România, din Veneția (VIDEO)
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii