Există alimente falsificate? Nutriționistul Mihaela Bilic ne răspunde

Există alimente falsificate? 


Prin definiție cuvântul “falsificat”înseamnă a produce un lucru asemănător cu altul, cu scopul de a înșela. În această situație cel păcălit este afectat financiar, dă bani mulți pe ceva fără valoare. În cazul alimentelor, falsificarea are dublu impact: pe deoparte cheltuiești mult pe mâncare de calitate inferioară, iar consumul unor produse contrafăcute îți poate afecta sănătatea., punctează nutriționistul Mihaela Bilic într-o postare pe pagina de socializare. 

Alimentele cel mai des falsificate sunt uleiul de măsline și parmezanul. Vinul și produsele alcoolice, brânzeturile și mezelurile sunt și ele frecvent contrafăcute. De ce se apelează la aceste practici? Produsele de calitate au un preț ridicat pentru că materiile prime din care sunt obținute se produc în cantitate limitată. Apoi este nevoie timp pentru maturare/fermentare (brânzeturi, șampanie, jambon), aspect care crește și mai mult prețul. Nu e de mirare că în prezent așa-zisul uleiul extravirgin de măsline poate conține ulei de floarea-soarelui sau de rapiță, iar brânza tip parmezan este “învechită” câteva săptămâni în loc de 2-3 ani., scrie nutriționistul Mihaela Bilic. 

O altă condiție a produselor de calitate este ca ingredientele să provină din zone geografice speciale și să fie obținute după rețete tradiționale. Indicative precum “origine geografică protejată” sau “produs cu origine controlată” garantează calitatea și impun un preț pe măsură.


Mihaela Bilic vorbește despre faptul că falsificarea nu o fac producătorii serioși și responsabili, ci cei care vor să obțină un profit financiar păcălind consumatorii. 
 

Atenție, falsificarea nu o fac producătorii serioși și responsabili, ci cei care vor să obțină un profit financiar păcălind consumatorii. Primul semn de suspiciune sunt etichetele care nu precizează proveniența ingredientelor și locul de producție. Apoi folosirea unor termeni generali în spatele cărora se pot ascunde ingrediente de proastă calitate este un nou semn de neîncredere. Dacă cumpărăm ulei de măsline presat la rece trebuie să știm de unde provin măslinele și cine l-a fabricat. Tot ulei vegetal este și uleiul de floarea-soarelui sau de rapiță, însă beneficiile pentru sănătate sunt diferite, iar prețul este incomparabil mai mic.

În dorința de a obține produse cat mai ieftine, industria alimentară se pretează la astfel de practici de producție și etichetare care pot creea consumatorului iluzia calității. Se merge și pe ideea că sănătatea nu ne este pusă în pericol, doar portofelul are de suferit. Din această competiție nedreaptă vor fi afectați producătorii artizanali, care fac produse de calitate în cantități limitate. Dacă nu ai volume mari și continuitate la raft, multe supermarketuri nu-ți vor lista produsul., mai punctează Bilic. 

Ori volume mari înseamnă producție industrială și calitate scăzută, greu de luptat cu asta!

Până și noi, consumatorii, suntem vinovați. Încurajăm această situație prin lipsa de atenție și comoditatea noastră: ne mulțumim cu brânză TIP parmezan pentru că e mai ieftină și cu ulei de măsline, indiferent că este extravirgin sau în amestec. Cat despre crenvurști sau mezeluri diferența de calitate vine din ingrediente și rețetă, nu le putem declara pe toate nesănătoase. Mai nou războiul din Ucraina a dus și la o criză a uleiului de floarea-soarelui, deci să nu ne mirăm dacă în sticla de ulei vom găsi grăsime de cocos și de palmier. Sunt tot vegetale, ce mai contează că sunt saturate și cresc colesterolul în sînge?

Marketingul alimentar este construit pe iluzia calității și a sănătății. Însă nimeni nu ne poate scoate banii din buzunar cu forța. Faceți efortul să citiți etichetele cu atenție și cheltuiți pe produsele care își respectă cu adevărat promisiunea seriozității, transparenței și calității. Mai bine mai puțin și mai scump, în felul ăsta ne protejăm sănătatea și susținem producătorii cu adevărat responsabili., mai adaugă Mihaela Bilic.