Explicația pentru care nu ne plac anumite alimente. Ce spune nutriționistul
Explicația pentru care nu ne plac anumite alimente. Ce spune nutriționistul
12 Mar, 2023 10:59
ZIUA de Constanta
1990
Marime text
Ni s-a întâmplat multora dintre noi să ne întrebăm care este legătura dintre memorie și mâncare.
Iată ce spune nutriționistul Mihaela Bilic pe marginea acestui subiect:
Gustul e în cap, nu în gură!!
Mâncarea nu înseamnă doar combustibil pentru organism, este și plăcere pentru simțuri. Percepția gustului are loc în creier și este o combinație între stimulii primiți de la receptorii de gust și miros. Simțului gustativ apare în stadiul embrionar însă numărul și diversitatea receptorilor variază de la o persoană la alta. Cu alte cuvinte suntem cu toții diferiți când e vorba de gusturi.
Lucrurile sunt mai complicate de atât, orice experiență gustativă are 2 componente:
-una anatomică, care înseamnă percepția celor 4 gusturi de bază acru amar dulce sărat
-una emoțională, care corespunde cuvintelor îmi place/nu-mi place; alimentul este asociat mental cu o anumită trăire sau experiență avută în timpul degustării.
În concluzie nu contează gustul real al unui produs, contează ce proiecție facem noi asupra lui. Înafară de zahăr, nu suntem programați genetic să iubim un aliment. Toate preferințele alimentare pe care le dezvoltăm în timp sunt rezultatul experiențelor gustative.
Aspectul emoțional este important mai ales la diversificarea alimentației pentru copii. Dacă îi obligați să mănânce sau nu gătiți pe placul lor un anumit aliment, riscați ca ei să dezvolte aversiune pentru multe feluri de mâncare.
Participarea copiilor la activitățile din bucătărie este esențială pentru împrietenirea lor cu alimentele. Atmosfera din jurul mesei și felul în care ceilalți membri ai familiei apreciază un anumit produs îl va face pe copil să-l consume chiar dacă gustul este unul greu de acceptat. Cel mai bun exemplu este gustul amar, există copii care consumă cu plăcere salată de andive pentru simplu fapt că toată familia face asta.
Gustul nu ține de aliment, ci de persoană! Indiferent de ADN-ul nostru anatomic, educația gustului se face în funcție de mediu și de contextul emoțional. Gustul se învață și se diversifică pe bază de experiențe alimentare plăcute. Memoria e mai importantă decât papila, când vine vorba de mâncare!
Nutriționistul precizează că nu contează gustul real al unui produs, contează ce proiecție facem noi asupra lui. Înafară de zahăr, nu suntem programați genetic să iubim un aliment. Toate preferințele alimentare pe care le dezvoltăm în timp sunt rezultatul experiențelor gustative.Mâncarea nu înseamnă doar combustibil pentru organism, este și plăcere pentru simțuri. Percepția gustului are loc în creier și este o combinație între stimulii primiți de la receptorii de gust și miros., spune nutriționistul Mihaela Bilic.
Iată ce spune nutriționistul Mihaela Bilic pe marginea acestui subiect:
Gustul e în cap, nu în gură!!
Mâncarea nu înseamnă doar combustibil pentru organism, este și plăcere pentru simțuri. Percepția gustului are loc în creier și este o combinație între stimulii primiți de la receptorii de gust și miros. Simțului gustativ apare în stadiul embrionar însă numărul și diversitatea receptorilor variază de la o persoană la alta. Cu alte cuvinte suntem cu toții diferiți când e vorba de gusturi.
Lucrurile sunt mai complicate de atât, orice experiență gustativă are 2 componente:
-una anatomică, care înseamnă percepția celor 4 gusturi de bază acru amar dulce sărat
-una emoțională, care corespunde cuvintelor îmi place/nu-mi place; alimentul este asociat mental cu o anumită trăire sau experiență avută în timpul degustării.
În concluzie nu contează gustul real al unui produs, contează ce proiecție facem noi asupra lui. Înafară de zahăr, nu suntem programați genetic să iubim un aliment. Toate preferințele alimentare pe care le dezvoltăm în timp sunt rezultatul experiențelor gustative.
Aspectul emoțional este important mai ales la diversificarea alimentației pentru copii. Dacă îi obligați să mănânce sau nu gătiți pe placul lor un anumit aliment, riscați ca ei să dezvolte aversiune pentru multe feluri de mâncare.
Participarea copiilor la activitățile din bucătărie este esențială pentru împrietenirea lor cu alimentele. Atmosfera din jurul mesei și felul în care ceilalți membri ai familiei apreciază un anumit produs îl va face pe copil să-l consume chiar dacă gustul este unul greu de acceptat. Cel mai bun exemplu este gustul amar, există copii care consumă cu plăcere salată de andive pentru simplu fapt că toată familia face asta.
Gustul nu ține de aliment, ci de persoană! Indiferent de ADN-ul nostru anatomic, educația gustului se face în funcție de mediu și de contextul emoțional. Gustul se învață și se diversifică pe bază de experiențe alimentare plăcute. Memoria e mai importantă decât papila, când vine vorba de mâncare!
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii