Exponatul săptămânii la Muzeul de Artă Populară Constanța. Piesa componentă, rar întâlnită în cercetarea satelor românești de pe linia Dunării
Exponatul săptămânii la Muzeul de Artă Populară Constanța. Piesa componentă, rar întâlnită în cercetarea
03 Mar, 2025 10:11
ZIUA de Constanta
179
Marime text



Exponatul săptămânii la Muzeul de Artă Populară Constanța este „Scoarță din Dobrogea de Sud”
Scoarța din Dobrogea, piesă componentă a interiorului țărănesc, face parte din categoria pieselor rar întâlnite în cercetarea satelor românești de pe linia Dunării.
Scoarța prezentată astăzi a fost achiziționată în anul 1975 din comuna Oltina, județul Constanța, de la Deacu Ioana. Piesa a fost lucrată în jurul anului 1900 de către mama acesteia, Deacu Stana, născută la 1880 în aceeași localitate (informații consemnate în fișa analitică de evidență a obiectului).
Caracteristica scoarței sud-dobrogene este sistemul de decorație geometric repartizat în registre care se succed în sens vertical pe întreaga suprafață a țesăturii. Vărgile late monocrome alternează cu registre decorate cu motive geometrice denumite în limbajul popular local prin analogie cu obiecte din natură: „broasca” (rombul cu coarne sau cârlige), „oglinda” (romburile concentric), „drugi” (alternanța de linii frânte), „omida” (reprezentată printr-un „S” geometrizat), transmit reprezentanții Muzeului.
Este compusă din trei foi țesute din lână, în patru ițe, iar motivele decorative sunt alese printre fire la războiul de țesut. Registrele late, cu fond roșu sau negru prezintă motive geometrice realizate cu alb, indigo, roșu, verde. Vărgile nedecorate sunt țesute cu lână roșie, verde, neagră și sunt intercalate cu vărgi înguste, denumite „gene” peste care se suprapun alesături punctiforme albe, tehnică decorativă denumită local „alesul cu bobu”, peste fire.
Potrivit sursei citate, scoarța are lungimea de 330 cm și lățimea de 156 cm.
Prin Ordinul nr. 2154/21.03.2014, emis de Ministerul Culturii, piesa a fost clasată în categoria juridică TEZAUR.
Citește și:
„Mărțișoarele Societăților de Caritate din perioada Regalității (1910-1945)”, expuse la Muzeul de Artă Populară Constanța
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii