Fabrica de zahăr Bod va fi probabil tăiată și vândută la fier vechi! Ce spune Sindalimenta

Fabrica de zahăr Bod din județul Brașov va fi tăiată și vândută la fier vechi, cel mai probabil, în timp ce terenul va deveni destinație imobiliară, susțin reprezentanții Federația Naționale a Sindicatelor din Industria Alimentară - Sindalimenta, într-un comunicat remis luni AGERPRES.

'Închisă de mai mulți ani, fabrica de zahăr de la Bod, din județul Brașov, una dintre cele mai vechi din Romania, cu o tradiție în procesarea zahărului din sfeclă, situată într-o zonă în care cultura de sfeclă domină, va deveni amintire. Probabil ca urmează să fie tăiată și vândută la fier vechi, iar terenul va căpăta o destinație imobiliară. Este un nou jaf de manual petrecut sub ochii autorităților statului român și cu complicitatea acestora. În timp ce Guvernul ne tot vorbește în ultimul timp despre planul său măreț de reindustrializare a țării, fabricile continuă să dispară', susțin sindicaliștii.

Potrivit sursei citate, potențialul imobiliar pe care îl are această zonă a stat în realitate la baza cumpărării acestei fabrici de către antreprenoarea Mihaela Neagu prin intermediul societății Best Achiziții SRL.

'În 2022, când s-a perfectat această afacere am avertizat pe ministrul Agriculturii de la acea vreme că fabrica nu se va mai deschide și că scopul real este achiziționarea terenului în scopuri imobiliare. Sindalimenta a solicitat ministrului să ceară garanții noului 'investitor', care trebuia să continue producția de zahăr din sfeclă de zahăr la Bod și să păstreze locurile de muncă. Complicitatea sau prostia instituțiilor statului este evidentă, pentru că aceste garanții nu au fost cerute, ignorându-se solicitarea Sindalimenta fără a se da justificarea de ce statul abandonează un activ așa de valoros, dintr-un sector alimentar strategic. Astăzi, numai din tăierea acestei fabrici 'noua investitoare' își va recupera banii dați pe fabrică', se mai precizează în comunicat.

Conform sindicatului, antreprenoarea Mihaela Neagu a importat zahăr din Ucraina și l-a ambalat la Bod în pungi cu eticheta fabricii, inducând în eroare și consumatorii.

'Deși a promis în multe declarații că va relua producția de zahăr, pentru a-și onora promisiunea, în realitate, d-na Mihaela Neagu a apelat la o escrocherie. Ea a importat zahăr din Ucraina și l-a ambalat la Bod în pungi cu eticheta fabricii, inducând în eroare și consumatorii. Înșelătoria a fost dezvăluită tot de Sindalimenta, care a arătat că fabrica este abandonată și nu avea cum să producă zahăr. Din păcate, nici de această dată instituțiile statului abilitate nu au reacționat, escrocheria continuând mascat', se mai precizează în comunicat.

Sindicaliștii susțin că indiferența cu care au tratat toate Guvernele post-decembriste industria zahărului a făcut ca astăzi România să mai aibă doar două fabrici funcționale din cele 33 pe care le avea în 1990.

'Vorbim despre fabrica de la Roman, deținută de grupul austriac Agrana (austriecii au închis deja producția unei fabrici la Buzău în vara lui 2024) și fabrica de la Luduș, deținută de d-na Mihaela Neagu. Cel mai probabil că într-un timp relativ scurt și aceste două unități se vor închide pentru că astăzi statul a avut grijă să transforme cultura sfeclei de zahăr în una nerentabilă. Fermierii sunt penalizați dacă oferă sfeclă cu conținut de zahăr sub 16% și pierd subvenția dacă realizează sub 26 de tone de sfeclă la hectar, în condițiile în care vorbim despre niște ani extrem de secetoși, iar lipsa culturilor irigate și-a pus amprenta. În aceste condiții, nici nu este de mirare că suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr s-au redus de la un an la altul. Cu toate aceste, investitoarea ne vorbește despre încheierea unor contracte cu fermierii de sfeclă din zona Bod, numai că numărul acestora și al suprafețelor cultivate a scăzut dramatic', se mai arată în documentul citat.

Potrivit sursei, în urmă cu 15-20 de ani, o Ordonanță a Guvernului a permis trecerea unor suprafețe de teren din extravilan în intravilan.

'Și așa, în toată zona Bodului au dispărut suprafețe uriașe cultivate cu sfeclă, apărând în locul lor case, blocuri, spre bucuria și interesul primarilor. Atragem atenția că nepăsarea și dezinteresul fața de fermierii români pot conduce la o criză mare în ceea ce privește materia primă necesară industriei alimentare românești, așa cum astăzi am ajuns să importăm 80% din carnea de porc, sau să cultivăm 10% din suprafețele cultivate cu roșii, ardei, castraveți, usturoi etc. în urmă cu 15 ani. Absența unor programe de dezvoltare a agriculturii românești pe termen mediu și lung nu face altceva decât să transforme această țară dintr-o țară cu un potențial agricol uriaș, într-o țară importatoare atât de materie primă, cât și de alimente. Dezinteresul politicienilor față de fermierul român a condus ca astăzi, pe rafturile magazinelor, să avem 70% produse alimentare din import', subliniază Sindalimenta.

Sindicaliștii susțin că 'minciunile celor ce conduc astăzi destinele țării, absența creării unor locuri de muncă în cele două sectoare ale economiei românești pentru a produce și exporta produs finit și nu materie primă, măsurile aberante luate nu fac altceva decât să distrugă și să încurajeze evaziunea fiscală și corupția'. 


Date despre fabrică 

Înființarea Fabricii de Zahăr Bod, în anul 1889, pune pe harta României cea mai tânără comunitate din Țăra Bârsei, Colonia Bod. A funcționat fără încetare mai mult de 130 de ani, înfruntând două Războaie Mondiale și Cutremure majore. 

În anul 2022, Fabrica își schimbă patronajul și se ivesc din nou șansele unei relansări în producție, se arată pe primariabod.ro.


Începuturile Fabricii de Zahăr Bod

Anul ridicării Fabricii de Zahăr este 1889, iar șansele construirii acesteia AICI, lângă Bod Sat, au fost strâns legate de:• prezența Bârsei, o sursă de apă importantă în procesul tehnologic


• infrastructura feroviară, ce se realizase câțiva ani mai devreme
• tipologia solului, potrivită pentru culturile de sfeclă de zahăr.

Povestea începe, de fapt…În anii 1867 – 1873 când, pe timpul monarhiei duale austro-ungare, se construiește calea ferată ce pleca de la Brașov și ajungea până la Viena, via Sighișoara, iar Bodul era una dintre stații. Existența acesteia era bine-venită, la acea vreme, întrucât lega extremitatea estică a Imperiului Austro-Ungar (Bodul fiind chiar punct de graniță al acestuia) de capitală.

În 1889, 16 ani mai târziu, odată construită calea ferată toate celelalte s-au legat, pas cu pas. Societatea Austroungară Czell a luat decizia de a investi masiv, la 2 km de Bod Sat, în construirea Fabricii de Zahăr Bod, lângă linia ferată. Pornind de la aceasta, avea să se ridice o nouă comunitate bazată pe muncitorii ce deserveau această fabrică, iar efectele benefice aveau să fie resimțite pentru multă vreme în toată Țara Bârsei.

Interesant este că, la acea vreme clădirile au fost construite pe terenuri ce țineau direct de Brașov iar pentru recunoașterea oficială a Coloniei sub denumirea de Colonia Bod aparținând comunei Bod, vor trebui să mai treacă ceva decenii și reorganizări administrative, mai exact după desființarea raioanelor și regiunilor, anul 1968, Colonia Bod este atribuită definitiv județului Brașov, comuna Bod.


Între anii 1933 – 1935, la 34 de ani după ridicarea Fabricii de Zahăr, se construiește un alt edificiu, de importanță națională: Stația de Radio Bod pentru unde lungi și medii. La ridicarea acesteia, încă odată, și-au adus aportul oameni de seamă din întreaga lume.


Citește și:

O fabrică românească cu istorie de 98 de ani se închide!