Forțele Navale Române Flexibilitate și adaptabilitate la contextul pandemiei COVID-19

• Forțele Navale Române transmit bilanțul anului 2020.

Șeful Statului Major al Forțelor Navale (SMFN), contraamiral Mihai Panait, a prezentat marți, 26 ianuarie, șefului Statului Major al Apărării, general-locotenent Daniel Petrescu, raportul de activitate al Forțelor Navale Române pentru anul 2020 și obiectivele propuse pe termen scurt, mediu și lung pentru dezvoltarea acestei categorii de forțe din Armata României.

Încă de la începutul expunerii sale, contraamiralul Panait a menționat faptul că pandemia COVID-19 a produs efecte în numeroase domenii de activitate specifice Marinei Militare Române, dar activitățile de instrucție și de învățământ au fost redimensionate și adaptate la noul context sanitar, iar personalul a identificat soluțiile optime pentru îndeplinirea misiunii principale a Forțelor Navale și a angajamentelor față de partenerii străini.
 

Chiar dacă instrucția forțelor din subordine a fost marcată, în cifre, de o scădere a numărului de zile de antrenamente pe mare sau pe fluviu, de la peste 1100 în anul 2019, la aproximativ 780 de zile în anul 2020, competențele profesionale ale resursei noastre umane nu s-au diminuat. Au fost elaborate proceduri operaționale noi, adaptate la măsurile de prevenire a răspândirii și infectării cu noul coronavirus, care au fost puse în aplicare la bordul navelor, aeronavelor și în toate structurile Forțelor Navale, fapt ce a asigurat dezvoltarea și consolidarea deprinderilor personalului și uniformizarea procesului de instrucție, a subliniat șeful SMFN.

În același context al instrucției forțelor din subordine, contraamiralul Mihai Panait a prezentat importanța dezvoltării segmentului de aviație navală, prin mărirea echipajului de piloți de elicoptere navale cu șapte ofițeri de marină, absolvenți ai Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, după 14 ani de la formarea primei serii de piloți-marinari, precum și prin diversificarea programului de instrucție al personalului aeronautic de marină, în timpul celor peste 330 de ore executate, anul trecut, deasupra mării, în zona lagunară, deasupra uscatului și la platformele de foraj maritim.

Despre instruirea scafandrilor de luptă pe parcursul anului 2020, șeful SMFN a menționat desfășurarea a patru module de pregătire în medii diferite, numeroase ședințe speciale de tragere, peste 110 activități de instrucție specifice EOD, salturi din elicoptere și din ambarcațiuni rapide, instrucție prin parașutare, executarea unui marș pe distanța de 30 km în cadrul cursului de pregătire și atestare scafandru de luptă, precum și peste 80 de controale subacvatice la opera vie a navelor. Nu în ultimul rând, la bilanțul domeniului instruirii forțelor, contraamiralul Panait a reliefat importanța activităților executate de infanteriștii marini pentru dezvoltarea deprinderii de luptători, precum exercițiile tactice cu trageri de luptă, cu armamentul de infanterie, cu armamentul de pe transportoarele amfibii blindate și cu alte sisteme de artilerie din dotare.
 

Este necesar fie planificate și în anul 2021, module de instruire întrunite, pentru infanteriștii marini împreună cu echipajele elicopterelor și cele ale navelor maritime și fluviale, pentru desfășurarea, la nevoie, în condiții de siguranță, a unor operații aeropurtate, atât în plan național, cât și în plan extern, alături de partenerii noștri, a afirmat contraamiralul Panait.

Pentru executarea misiunilor de apărare a României, Forțele Navale Române dețin pachete de forțe gata de acțiune, alcătuite din militari și platforme de luptă, organizate în două structuri distincte, la mare și la fluviu.

Pentru realizarea acoperirii strategice, structurile din Forțele Navale Române sunt integrate în cadrul unei operații strategice întrunite la nivel național, dar succesul unei eventuale acțiuni de luptă depinde în foarte mare măsură de dotarea cu nave și echipamente noi, aspect ce ne dorim să se realizeze într-un viitor apropiat, conform proiecției de dezvoltare a Forțelor Navale, a afirmat șeful SMFN.

În anul 2020, asigurarea capacității de reacție imediată s-a realizat prin prezența permanentă a navelor, aeronavelor și a altor structuri specializate în raioanele maritime și fluviale. Începând cu anul 2021, serviciile de luptă permanente au fost reorganizate, pentru a implementa un nou concept integrat de management al spațiului maritim, terestru și fluvial, din zona de responsabilitate a Forțelor Navale, prin monitorizarea situației navale și a amenințărilor din sfera fenomenului migrației, totul într-un efort conjugat interinstituțional.

Referitor la participarea Forțelor Navale la efortul Armatei României depus pentru combaterea efectelor pandemiei COVID-19, contraamiralul Mihai Panait a menționat sprijinul acordat autorităților publice prin asigurarea serviciilor de pază la obiective strategice din județele Constanța și Tulcea, prin instalarea Spitalului Medical Modular de Intervenție și Tratament de pe Stadionul Portul din Constanța și asigurarea logistică și cu personal pentru această unitate spitalicească, prin asigurarea personalului și a tehnicii pentru funcționarea a două call-center-uri suport, la Tulcea și Constanța, parte a campaniei de vaccinare anti-COVID și altele.

În prezentarea sintezei activităților din domeniul internațional desfășurate în anul 2020, șeful SMFN a menționat că, pentru prima dată în istoria militară națională, o navă românească a asigurat conducerea unei grupări navale permanente a NATO, iar rezultatele obținute în timpul executării misiunilor NATO de către echipajele puitorului de mine „Viceamiral Constantin Bălescu”, fregatei „Regina Maria” și a dragorului maritim „Locotenent Lupu Dinescu” la operațiile maritime desfășurate de NATO în Marea Neagră și Marea Mediterană au fost remarcabile.

 

235 de zile din anul 2020 trei nave militare românești au avut la catarg pavilionul NATO, alături de drapelul național. Aceasta a fost contribuția Forțelor Navale Române la dezvoltarea climatului regional de securitate, pe flancul sudic și estic al Alianței Nord-Atlantice. Acesta a fost mesajul marinarilor militari români de solidaritate și coeziune cu partenerii noștri, pentru asigurarea unei prezențe maritime robuste și pentru descurajarea acțiunilor ilegale pe mare, a spus contraamiralul Panait.

Anul 2020 a însemnat în plan extern și deținerea de către Forțele Navale Române a președinției forumului Măsurilor de Creștere a Încrederii și Securității în Domeniul Naval la Marea Neagră, o inițiativă din care fac parte Bulgaria, Georgia, România, Federația Rusă, Turcia și Ucraina, precum și participarea la numeroase exerciții bilaterale și multinaționale, împreună cu partenerii strategici, cu partenerii din NATO și UE sau cu statele semnatare ale Parteneriatului pentru Pace, activități de instrucție care s-au desfășurat atât pe teritoriul național, cât și în afara acestuia. Pandemia COVID-19 a afectat și domeniul instrucției în cadru internațional, fiind realizate doar 80% din activitățile planificate în anul 2020, iar cele neexecutate au fost anulate sau replanificate pentru anul 2021.

Domeniul învățământului militar de marină a fost adaptat, de asemenea, la contextul crizei sanitare, iar procesul educațional s-a desfășurat, în special, online, pe platforme e-learning. Cu toate acestea, la Academia Navală „Mircea cel Bătrân” a fost acreditat un nou program de studii masterale, la Școala Militară de Maiștri Militari a Forțelor Navale a fost realizat planul de acțiune al școlii pentru perioada 2020-2025, iar la Școala de Aplicație a Forțelor Navale au fost lansate proiectele pentru realizarea a două simulatoare, unul tactic și unul de navigație.

Referitor la domeniul modernizării Forțelor Navale Române, șeful SMFN a amintit programele de reparații capitale și de modernizare, aflate în derulare, pentru monitoarele fluviale, nava maritimă pentru scafandri „Grigore Antipa” și laboratorul hiperbar al Centrului de Scafandri, turbinele principale ale fregatelor T22 și altele.

Procesul de mentenanță și de modernizare a platformelor navale existente este îngreunat din cauza interesului scăzut al șantierelor navale pentru executarea de reparații complexe la navele pe care le avem în dotare. Pentru fluidizarea acestui proces, soluția propusă de noi este înființarea unui Centru de Mentenanță Naval Național, la fel cum există și în alte state partenere, care ar avea efecte în dezvoltarea segmentului de suport logistic integrat pentru domeniul naval românesc, precum și în creșterea atractivității față de profesiile conexe, pe piața muncii din țara noastră, a menționat contraamiralul Mihai Panait.

De asemenea, șeful SMFN a precizat că gradul de asigurare cu echipamente de luptă pentru Forțele Navale este 100%, dar cele mai multe dintre acestea au durata de viață depășită și se impune demararea programelor de achiziție corvete multifuncționale și a altor platforme de luptă moderne.
 

Modernizarea Forțelor Navale Române va avea efecte benefice nu numai asupra dezvoltării capabilităților noastre de a contracara orice amenințare la adresa securității naționale, ci va consolida și moralul personalului și va crește atractivitatea profesiei de marinar militar și interesul tinerilor români față de aceasta, a argumentat contraamiralul Panait.

La finalul bilanțului, șeful SMFN a concluzionat că Forțele Navale Române și-au îndeplinit misiunile primite în anul 2020 și sunt în măsură să contribuie la realizarea obiectivelor stabilite în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, în vederea gestionării integrate a riscurilor, vulnerabilităților și amenințărilor, într-un context internațional complicat.


Sursă foto: Forțele Navale Române