Groapa de deşeuri din Năvodari naşte divergenţe „În mod fals s-a vehiculat ideea că UE doreşte să transforme România în groapa de gunoi a Europei“
Groapa de deşeuri din Năvodari naşte divergenţe: „În mod fals s-a vehiculat ideea că UE doreşte să transforme
05 May, 2015 00:00
ZIUA de Constanta
4870
Marime text
Scandalul legat de groapa de deşeuri din Năvodari are în continuare ecouri foarte puternice. Subiectul, pe cât de mediatizat, pe atât de controversat, a dat naştere la numeroase tensiuni. Administraţia publică locală, dar şi cetăţenii sunt panicaţi de faptul că CEDO obligă Primăria Năvodari să semneze autorizaţia de construire a gropii de deşeuri. Ei sunt decişi să lupte în continuare pentru a zădărnici planurile investitorilor, iar pentru asta vor implica Parlamentul României, dar şi Ministerul Afacerilor Externe.
Cum menţionam mai sus, subiectul este unul controversat şi tocmai de aceea există opinii divergente. În acest sens, facem public un punct de vedere primit ieri pe adresa redacţiei ZIUA de Constanţa şi semnat de avocatul Valentina Violeta Topor Vârban. Prin intermediul unei scrisori, avocatul încearcă să aducă lămuriri cu privire la povestea acestei gropi de deşeuri. Pentru conformitate şi pentru buna informare a cititorilor, redăm integral conţinutul acestei scrisori, aşa cum ne-a parvenit ea prin intermediul poştei electronice:
Pro TV a furnizat această ştire în asociere (nepermisă, în opinia noastră) cu o ştire despre un vapor cu deşeuri periculoase şi toxice depistat în Portul Constanţa, vas care a fost returnat la destinaţie, aşa cum este legal, de altfel. Numai că, asociind cele două ştiri într-una singură, în mod automat s-a orientat opinia publică către ideea falsă că vaporul aştepta deschiderea depozitului din Năvodari pentru depozitarea deşeurilor toxice la noi. Ştiri ostile am constatat şi în alte mijloace de informare în masă: «CEDO ne obligă să facem groapă de gunoi a Europei la Năvodari!», «Se cere autorizarea unui depozit de deşeuri înalt de 95 de metri, un munte de deşeuri toxice la Năvodari!», «Primarul Calapod a fost condamnat şi e în puşcărie pentru că a emis nelegal certificat de urbanism italienilor pe baza de acte false!», «CEDO obligă Primăria Năvodari să emită autorizaţie de construire pentru o construcţie pentru care primarul Calapod a fost condamnat penal!», «Se cere construirea unei gropi de gunoi la malul marii, acolo unde sunt importante izvoare de apă pentru oraş!» şi altele. Nu am văzut însă nicio publicaţie, niciun post de radio sau TV care să prezinte obiectiv şi documentat situaţia dată şi să prezinte toate datele problemei, ci doar ştiri alarmante, de senzaţie, care dezinformează şi instigă la revoltă împotriva justiţiei europene şi a Uniunii Europene.
Atitudinea mass-media - cu intenţie sau din goana după senzaţional - este extrem de periculoasă în contextul general european în care apar focare de destabilizare a Uniunii. Tocmai de aceea, considerăm util să va furnizăm date obiective, justificate cu acte, pe care cititorii dumneavoastră să le analizeze singuri, cu propria raţiune, neinfluenţată de ştiri alarmiste. Mai întâi de toate, ţinem să subliniem însă că prezenta scrisoare nu reprezintă un act de susţinere sau de combatere a proiectului şi a obiectivului pentru care s-a cerut autorizaţia de construire la care se referă hotărârea CEDO, nu intră în competenţa noastră această analiză. Dorim doar să prezentăm faptele în mod obiectiv.
- În aria fostului combinat chimic Fertilchim se află construite din timpul epocii ceauşiste patru batale, adică gropi cimentate şi mărginite cu taluz, proiectate şi executate pentru depozitarea fosfogipsului, deşeu periculos rezultat din producţia combinatului. Trei dintre aceste batale sunt pline cu acest deşeu periculos depozitat din perioada ante-decembristă, neneutralizat, batalele fiind acoperite cu un strat de pământ. Batalul nr. 4 a fost dat în folosinţă în 1996 în acelaşi scop. S-a început depozitarea fosfogipsului, dar nu a mai fost acoperit şi izolat, deşeul chimic periculos fiind lăsat în stare liberă, în natură, deşi este deşeu radioactiv. Astfel se află acest depozit din 1996 până în prezent. Neutralizarea bombei ecologice de la Fertilchim (despre care nimeni nu vorbeşte sau cu care cetăţenii din Năvodari par a fi confortabili) a fost una dintre cerinţele de preaderare impusă de UE României. În mod fals s-a vehiculat ideea că UE doreşte să transforme România în groapa de gunoi a Europei. De fapt, cel puţin în această chestiune, UE ne-a impus doar să facem curăţenie în propria curte şi să găsim o soluţie de neutralizare a deşeurilor noastre.
Legislaţia internă nu permite importul de deşeuri periculoase de pe teritoriul altui stat pe teritoriul României.
Totodată, legislaţia internă privind gospodărirea locală impune fiecărei comunităţi locale să amenajeze şi să deţină în aria localităţii un centru de gospodărire a deşeurilor, pentru că deşeurile există, sunt o realitate, sunt «moştenite» sau sunt produse în fiecare zi în activitatea casnică şi în industrie şi trebuie neutralizate şi gospodărite că atare pentru asigurarea sănătăţii populaţiei. În prezent, localitatea Năvodari nu deţine un centru de gospodărire a deşeurilor. Din câte cunoaştem, pentru deşeurile menajere, Primăria achită sume fabuloase unor firme care le transportă spre gospodărire în localitatea Ovidiu (nu ştim dacă într-un centru privat sau public). Pentru deşeurile din petrochimie, nu ştim care este soluţia de neutralizare şi gospodărire. Dar problema deşeurilor industriale din producţia Fertilchim, aflate pe aria oraşului Năvodari, a rămas «sub preş».
- În anul 2004, în mandatul fostului primar Ion Dobre, Ecological Center a solicitat un certificat de urbanism pentru amenajarea unui centru de gospodărire deşeuri industriale în batalul nr. 4 din aria Fertilchim. Primăria Năvodari i-a eliberat acest certificat de urbanism elaborat de arhitectul-şef Dumitru Mitran, contrasemnat de Diana Pătru şi de primarul Ion Dobre.
- În anul 2005, investitorul a cerut Primăriei Năvodari prelungirea duratei certificatului, care expirase fără să fie utilizat. Mandatul de primar fusese preluat de dl. Tudorel Calapod, care nu a dat curs cererii de prelungire a unui certificat deja expirat.
Totodată, deşi eliberarea certificatelor de urbanism este de competenţa arhitectului-şef, secretarului Primăriei şi primarului, primarul Calapod a pus şi în discuţia Consiliului Local cererea investitorului, solicitând opinia şi deliberarea Consiliului Local cu privire la realizarea unui centru de gospodărire deşeuri industriale. Ca urmare a acestei solicitări, în luna aprilie 2005 s-a dezbătut chestiunea în Consiliul Local, fiind exprimate mai multe opinii:
- să se emită HCL pentru interzicerea oricărui tip de depozit de deşeuri pe aria oraşului - propunere care a fost respinsă prin votul majoritar al consilierilor (17 la 1), consilierii exprimându-şi opinia că este necesar un centru de gospodărire deşeuri, acestea neputând rămâne în stare liberă;
- să se emită HCL care să interzică depozitele de deşeuri toxice şi periculoase - propunerea primarului Calapod, propunere respinsă, de asemenea, de Consiliul Local.
- să se emită HCL care să interzică depozitele de deşeuri toxice - propunerea consilierului Nastasia Chiru.
Această propunere a fost votată cu majoritate, fiind adoptată astfel HCL 37/2005, care interzice numai depozitele de deşeuri toxice pe aria oraşului Năvodari. Alte tipuri de depozite de deşeuri nu au fost interzise. Va remitem procesul-verbal de şedinţă şi HCL 37/2005.
În aceste condiţii, investitorii înregistrând din nou o cerere de eliberare certificat de urbanism pentru depozitul de deşeuri, arhitectul-şef a elaborat şi semnat un nou certificat, iar primarul a contrasemnat CU 719/2005 pentru Depozit de deşeuri netoxice şi nepericuloase, cu respectarea HCL 37/2005.
Trebuie subliniat faptul că certificatul de urbanism este doar un act de informare, care nu dă dreptul de construire, iar eliberarea certificatelor de urbanism la cererea oricărui solicitant este obligatorie potrivit legii, refuzul de eliberare putând fi infracţiune pentru primar.
- Şi acest certificat de urbanism a expirat fără să fie utilizat, astfel că în anul 2007 a fost reiterată cererea de eliberare a unui nou certificat de urbanism.
Primarul Calapod a trimis de această dată investitorii direct la Consiliul Local pentru a se dezbate public cererea şi pentru a se adopta o măsură la nivel de Consiliu Local (iulie 2007). Dar Consiliul nu a adoptat altă măsură decât cea stabilită anterior prin HCL 37/2005, prin care sunt interzise depozitele de deşeuri toxice.
În decembrie 2007, SC Ecological Center SA a înregistrat o nouă cerere de eliberare CU pentru Centru de gospodărire deşeuri DDN - depozit de deşeuri nepericuloase.
În aceste condiţii, a fost eliberat un nou certificat de urbanism - 718/2007, pentru Centru de gospodărire deşeuri industriale, act în care s-a menţionat expres obligaţia beneficiarului de a respecta HCL 37/2005 care interzice depozitele de deşeuri toxice.
Anterior emiterii acestui act, în vara anului 2007, primarul Calapod a cerut constituirea unei comisii mixte care să analizeze problema depozitului de deşeuri deja existent în batalul nr. 4 din aria Fertilchim din 1996, precum şi proiectul pentru care se solicită certificat de urbanism, din perspectiva oportunităţii lui. Au fost chemaţi specialişti din cadrul CNCAN, DSV, Direcţia de Sănătate Publică, Autoritatea de Mediu.
Comisia care a făcut cercetări în teren a constatat că în batalul 4 din incinta Fertilchim se află un strat de aproximativ 1,5 m de fosfogips în stare liberă, deşeu radioactiv care trebuie neutralizat şi faţă de care trebuie luate măsuri speciale de protecţie pentru a nu se împrăştia în mediu şi a nu intra în contact cu populaţia. S-au făcut determinări de radioactivitate, rezultatul fiind consemnat în buletinele de măsurare şi în procesul-verbal. Opinia specialiştilor din cadrul Autorităţii de Mediu, unanim exprimată şi în cadrul procesului ce i-a fost intentat ulterior primarului Calapod, a fost aceea că edificarea unui centru de gospodărire a deşeurilor este şi necesară, şi obligatorie pentru neutralizarea deşeurilor din Năvodari, cu potenţial radioactiv, iar lipsa unui centru de gospodărire şi ignorarea deşeurilor în stare liberă reprezintă un real pericol pentru populaţie.
Aşa cum rezultă din documentaţia înregistrată la Primăria Năvodari, care a stat la baza eliberării Certificatului de urbanism 718/2007, precum şi din documentaţia anexată cererii de eliberare a autorizaţiei de construire, s-a cerut certificat de urbanism exclusiv pentru lucrări de amenajare, reparare şi reabilitare a construcţiei deja existente - batalul nr. 4 - şi sediu administrativ.
S-a cerut autorizaţie de construire numai pentru lucrări de etanşeizare a pereţilor batalului şi de acoperire la nivelul batalului deja existent şi pentru lucrări de amenajare a unui laborator şi a unor birouri în clădirea deja existentă.
În mod surprinzător, însă, deşi certificatele de urbanism au fost eliberate exclusiv pentru Depozit de deşeuri nepericuloase şi prin actele eliberate a fost obligat investitorul să respecte HCL 37/2005, care interzice depozitele de deşeuri toxice, în mass-media a apărut informaţia că primarul Calapod a emis Certificatul de urbanism pentru construirea unui depozit de deşeuri toxice (???), înalt de 95 de metri şi întins pe 30 de hectare, unde urmează să fie depozitate deşeuri toxice, cianuri şi să fie otrăvit oraşul! Nu ştim cine a avut interes să denatureze astfel realitatea. Nu ştim dacă aceste informaţii false cu care a fost îndoctrinată opinia publică au fost transmise doar într-un joc minor de discreditare a primarului Calapod sau un altfel de joc pe care nu am reuşit să-l desluşim.
Cert este că această informaţie neadevărată, în baza căreia s-a organizat şi un referendum local şi pentru care s-a cerut «decapitarea» primarului Calapod, a fost preluată că atare de Parchet, apoi de instanţe, în dosarul prin care s-a dispus condamnarea lui Calapod.
În mod incredibil, acesta a fost condamnat la închisoare pentru trei ani şi şase luni cu executare pentru că a semnat Certificatele de urbanism 719/2005 şi 718/2007 «fără să fi cerut prin aceste certificate elaborarea unui PUZ, deşi în ciuda unor construcţii înalte de 95 de metri, echivalentă unui imobil de P+15 etaje, este obligatoriu PUZ».
Acestea au fost argumentele pentru care a fost condamnat, fără că instanţa să observe că prin nicio documentaţie nu s-a solicitat şi nici nu s-a emis CU pentru edificarea vreunei construcţii noi, cu atât mai puţin a unei construcţii de P+15 etaje.
Legea 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii este foarte clară: nu se cere PUZ pentru lucrări de modernizare sau de restructurare a unor construcţii deja existente dacă nu se schimbă volumetria şi suprafaţă lor sau funcţiunea (şi nu s-a cerut schimbarea volumetriei, suprafeţei sau a funcţiunii depozitului deja existent). Transformarea depozitului de deşeu fosfogips (toxic) în DDN - depozit de deşeuri nepericuloase nu constituie schimbare de funcţiune. Prin urmare, Calapod a fost condamnat pentru că nu a încălcat legea. Pentru aceste motive s-a promovat şi cererea de revizuire a hotărârii emise fără observarea realităţii din acte. Arhitectul-şef care a emis şi semnat certificatele de urbanism contrasemnate de primar a arătat că nu a cerut PUZ, pentru că legea nu cere PUZ în astfel de situaţii, iar faptul de a elabora şi a semna acele acte pentru el nu a constituit infracţiune, numai pentru primar a constituit temei de condamnare.
- Văzând documentaţia depusă pentru obţinerea autorizaţiei de construire a depozitului de deşeuri nepericuloase prin amenajarea şi etanşeizarea pereţilor batalului nr .4 din incinta Fertilchim, cu utilizarea unei instalaţii de inertizare mobilă, Tribunalul Constanţa - Secţia contencios administrativ a admis cererea SC Ecological Center de obligare a Primăriei Năvodari la emiterea autorizaţiei de construire. Hotărârea a devenit executorie prin Decizia Curţii de Apel Constanţa. SC Ecological Center a formulat o plângere la CEDO împotriva autorităţilor locale care nu au pus în executare hotărârea instanţei.
Astfel cum rezultă din adresa MAE din 16.04.2014, comunicată Primăriei Năvodari, „CEDO obligă statul român să asigure executarea, prin cele mai adecvate mijloace, a Sentinţei Tribunalului Constanţa, confirmată prin Decizia 63/CĂ/2010 a Curţii de Apel Constanţa în termen de trei luni de la dată pronunţării hotărârii“. Primarul în exerciţiu a apărut în presă defăimând hotărârea CEDO şi vehiculând din nou opinia că hotărârile instanţelor civile şi hotărârea CEDO reprezintă rezultatul unor grave încălcări ale legii care vor produce consecinţe asupra cetăţenilor din Năvodari, deşi în timpul procesului purtat la Tribunalul Constanţa şi la Curtea de Apel Constanţa Primăria nu a avut nicio reacţie, nicio apărare, nu a trimis reprezentant.
Aşa cum spuneam şi în partea de început a acestui material, noi nu ne propunem să analizăm dacă este sau nu util pentru oraş un centru de gospodărire a deşeurilor şi depozitarea acestora într-un depozit de deşeuri nepericuloase. Rămân însă lucruri nerezolvate faţă de care autorităţile din Năvodari nu au nicio reacţie, rezumându-se la „poliţe“ care se plătesc între primari în care este implicată involuntar justiţia (tentată să dea satisfacţie opiniei publice inflamate de presă). Rămâne problema bombei ecologice pe care o reprezintă deşeurile radioactive din cele patru batale din aria Fertilchim, care nu sunt neutralizate.
În mod paradoxal, opinia autorităţilor de mediu prin funcţionarii săi este complet ignorată, la fel ca şi măsurile de ecologizare pe care le-a impus Uniunea Europeană. Este foarte uşor să influenţezi opinia publică şi să o direcţionezi în interes propriu“.
Cum menţionam mai sus, subiectul este unul controversat şi tocmai de aceea există opinii divergente. În acest sens, facem public un punct de vedere primit ieri pe adresa redacţiei ZIUA de Constanţa şi semnat de avocatul Valentina Violeta Topor Vârban. Prin intermediul unei scrisori, avocatul încearcă să aducă lămuriri cu privire la povestea acestei gropi de deşeuri. Pentru conformitate şi pentru buna informare a cititorilor, redăm integral conţinutul acestei scrisori, aşa cum ne-a parvenit ea prin intermediul poştei electronice:
„Stimată redacţie,
Constatăm, în ultimele zile, reacţia pe care a stârnit-o în mass-media hotărârea pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului la 13 aprilie 2015, prin care Primarul oraşului Năvodari a fost obligat să respecte deciziile instanţei interne, respectiv sentinţa civilă pronunţată de Tribunalul Constanţa şi decizia pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, care au obligat autoritatea publică locală să emită autorizaţie de construcţie pentru lucrările de intervenţie solicitate de SC Ecological Center SA asupra batalului nr. 4 din incinta fostului combinat Fertilchim, pentru amenajarea unui Centru de gospodărire de deşeuri industriale nepericuloase, aşa cum s-a cerut prin documentaţia care a stat la baza cererii de autorizare.Pro TV a furnizat această ştire în asociere (nepermisă, în opinia noastră) cu o ştire despre un vapor cu deşeuri periculoase şi toxice depistat în Portul Constanţa, vas care a fost returnat la destinaţie, aşa cum este legal, de altfel. Numai că, asociind cele două ştiri într-una singură, în mod automat s-a orientat opinia publică către ideea falsă că vaporul aştepta deschiderea depozitului din Năvodari pentru depozitarea deşeurilor toxice la noi. Ştiri ostile am constatat şi în alte mijloace de informare în masă: «CEDO ne obligă să facem groapă de gunoi a Europei la Năvodari!», «Se cere autorizarea unui depozit de deşeuri înalt de 95 de metri, un munte de deşeuri toxice la Năvodari!», «Primarul Calapod a fost condamnat şi e în puşcărie pentru că a emis nelegal certificat de urbanism italienilor pe baza de acte false!», «CEDO obligă Primăria Năvodari să emită autorizaţie de construire pentru o construcţie pentru care primarul Calapod a fost condamnat penal!», «Se cere construirea unei gropi de gunoi la malul marii, acolo unde sunt importante izvoare de apă pentru oraş!» şi altele. Nu am văzut însă nicio publicaţie, niciun post de radio sau TV care să prezinte obiectiv şi documentat situaţia dată şi să prezinte toate datele problemei, ci doar ştiri alarmante, de senzaţie, care dezinformează şi instigă la revoltă împotriva justiţiei europene şi a Uniunii Europene.
Atitudinea mass-media - cu intenţie sau din goana după senzaţional - este extrem de periculoasă în contextul general european în care apar focare de destabilizare a Uniunii. Tocmai de aceea, considerăm util să va furnizăm date obiective, justificate cu acte, pe care cititorii dumneavoastră să le analizeze singuri, cu propria raţiune, neinfluenţată de ştiri alarmiste. Mai întâi de toate, ţinem să subliniem însă că prezenta scrisoare nu reprezintă un act de susţinere sau de combatere a proiectului şi a obiectivului pentru care s-a cerut autorizaţia de construire la care se referă hotărârea CEDO, nu intră în competenţa noastră această analiză. Dorim doar să prezentăm faptele în mod obiectiv.
Scurt istoric al faptelor:
- Combinatul chimic din Năvodari - Fertilchim - a intrat în procedura de insolvenţă, iar activele au fost dobândite în lichidare de o societate cu capital italian - Marway Fertilchim.- În aria fostului combinat chimic Fertilchim se află construite din timpul epocii ceauşiste patru batale, adică gropi cimentate şi mărginite cu taluz, proiectate şi executate pentru depozitarea fosfogipsului, deşeu periculos rezultat din producţia combinatului. Trei dintre aceste batale sunt pline cu acest deşeu periculos depozitat din perioada ante-decembristă, neneutralizat, batalele fiind acoperite cu un strat de pământ. Batalul nr. 4 a fost dat în folosinţă în 1996 în acelaşi scop. S-a început depozitarea fosfogipsului, dar nu a mai fost acoperit şi izolat, deşeul chimic periculos fiind lăsat în stare liberă, în natură, deşi este deşeu radioactiv. Astfel se află acest depozit din 1996 până în prezent. Neutralizarea bombei ecologice de la Fertilchim (despre care nimeni nu vorbeşte sau cu care cetăţenii din Năvodari par a fi confortabili) a fost una dintre cerinţele de preaderare impusă de UE României. În mod fals s-a vehiculat ideea că UE doreşte să transforme România în groapa de gunoi a Europei. De fapt, cel puţin în această chestiune, UE ne-a impus doar să facem curăţenie în propria curte şi să găsim o soluţie de neutralizare a deşeurilor noastre.
Legislaţia internă nu permite importul de deşeuri periculoase de pe teritoriul altui stat pe teritoriul României.
Totodată, legislaţia internă privind gospodărirea locală impune fiecărei comunităţi locale să amenajeze şi să deţină în aria localităţii un centru de gospodărire a deşeurilor, pentru că deşeurile există, sunt o realitate, sunt «moştenite» sau sunt produse în fiecare zi în activitatea casnică şi în industrie şi trebuie neutralizate şi gospodărite că atare pentru asigurarea sănătăţii populaţiei. În prezent, localitatea Năvodari nu deţine un centru de gospodărire a deşeurilor. Din câte cunoaştem, pentru deşeurile menajere, Primăria achită sume fabuloase unor firme care le transportă spre gospodărire în localitatea Ovidiu (nu ştim dacă într-un centru privat sau public). Pentru deşeurile din petrochimie, nu ştim care este soluţia de neutralizare şi gospodărire. Dar problema deşeurilor industriale din producţia Fertilchim, aflate pe aria oraşului Năvodari, a rămas «sub preş».
- În anul 2004, în mandatul fostului primar Ion Dobre, Ecological Center a solicitat un certificat de urbanism pentru amenajarea unui centru de gospodărire deşeuri industriale în batalul nr. 4 din aria Fertilchim. Primăria Năvodari i-a eliberat acest certificat de urbanism elaborat de arhitectul-şef Dumitru Mitran, contrasemnat de Diana Pătru şi de primarul Ion Dobre.
- În anul 2005, investitorul a cerut Primăriei Năvodari prelungirea duratei certificatului, care expirase fără să fie utilizat. Mandatul de primar fusese preluat de dl. Tudorel Calapod, care nu a dat curs cererii de prelungire a unui certificat deja expirat.
Totodată, deşi eliberarea certificatelor de urbanism este de competenţa arhitectului-şef, secretarului Primăriei şi primarului, primarul Calapod a pus şi în discuţia Consiliului Local cererea investitorului, solicitând opinia şi deliberarea Consiliului Local cu privire la realizarea unui centru de gospodărire deşeuri industriale. Ca urmare a acestei solicitări, în luna aprilie 2005 s-a dezbătut chestiunea în Consiliul Local, fiind exprimate mai multe opinii:
- să se emită HCL pentru interzicerea oricărui tip de depozit de deşeuri pe aria oraşului - propunere care a fost respinsă prin votul majoritar al consilierilor (17 la 1), consilierii exprimându-şi opinia că este necesar un centru de gospodărire deşeuri, acestea neputând rămâne în stare liberă;
- să se emită HCL care să interzică depozitele de deşeuri toxice şi periculoase - propunerea primarului Calapod, propunere respinsă, de asemenea, de Consiliul Local.
- să se emită HCL care să interzică depozitele de deşeuri toxice - propunerea consilierului Nastasia Chiru.
Această propunere a fost votată cu majoritate, fiind adoptată astfel HCL 37/2005, care interzice numai depozitele de deşeuri toxice pe aria oraşului Năvodari. Alte tipuri de depozite de deşeuri nu au fost interzise. Va remitem procesul-verbal de şedinţă şi HCL 37/2005.
În aceste condiţii, investitorii înregistrând din nou o cerere de eliberare certificat de urbanism pentru depozitul de deşeuri, arhitectul-şef a elaborat şi semnat un nou certificat, iar primarul a contrasemnat CU 719/2005 pentru Depozit de deşeuri netoxice şi nepericuloase, cu respectarea HCL 37/2005.
Trebuie subliniat faptul că certificatul de urbanism este doar un act de informare, care nu dă dreptul de construire, iar eliberarea certificatelor de urbanism la cererea oricărui solicitant este obligatorie potrivit legii, refuzul de eliberare putând fi infracţiune pentru primar.
- Şi acest certificat de urbanism a expirat fără să fie utilizat, astfel că în anul 2007 a fost reiterată cererea de eliberare a unui nou certificat de urbanism.
Primarul Calapod a trimis de această dată investitorii direct la Consiliul Local pentru a se dezbate public cererea şi pentru a se adopta o măsură la nivel de Consiliu Local (iulie 2007). Dar Consiliul nu a adoptat altă măsură decât cea stabilită anterior prin HCL 37/2005, prin care sunt interzise depozitele de deşeuri toxice.
În decembrie 2007, SC Ecological Center SA a înregistrat o nouă cerere de eliberare CU pentru Centru de gospodărire deşeuri DDN - depozit de deşeuri nepericuloase.
În aceste condiţii, a fost eliberat un nou certificat de urbanism - 718/2007, pentru Centru de gospodărire deşeuri industriale, act în care s-a menţionat expres obligaţia beneficiarului de a respecta HCL 37/2005 care interzice depozitele de deşeuri toxice.
Anterior emiterii acestui act, în vara anului 2007, primarul Calapod a cerut constituirea unei comisii mixte care să analizeze problema depozitului de deşeuri deja existent în batalul nr. 4 din aria Fertilchim din 1996, precum şi proiectul pentru care se solicită certificat de urbanism, din perspectiva oportunităţii lui. Au fost chemaţi specialişti din cadrul CNCAN, DSV, Direcţia de Sănătate Publică, Autoritatea de Mediu.
Comisia care a făcut cercetări în teren a constatat că în batalul 4 din incinta Fertilchim se află un strat de aproximativ 1,5 m de fosfogips în stare liberă, deşeu radioactiv care trebuie neutralizat şi faţă de care trebuie luate măsuri speciale de protecţie pentru a nu se împrăştia în mediu şi a nu intra în contact cu populaţia. S-au făcut determinări de radioactivitate, rezultatul fiind consemnat în buletinele de măsurare şi în procesul-verbal. Opinia specialiştilor din cadrul Autorităţii de Mediu, unanim exprimată şi în cadrul procesului ce i-a fost intentat ulterior primarului Calapod, a fost aceea că edificarea unui centru de gospodărire a deşeurilor este şi necesară, şi obligatorie pentru neutralizarea deşeurilor din Năvodari, cu potenţial radioactiv, iar lipsa unui centru de gospodărire şi ignorarea deşeurilor în stare liberă reprezintă un real pericol pentru populaţie.
Despre aceste constatări nu am văzut nicio opinie în media.
- În 2008, SC Ecological Center SA a înregistrat la Primăria Năvodari o cerere pentru eliberarea autorizaţiei de construire pentru obiectivul Depozit de deşeuri nepericuloase (DDN), prin amenajarea batalului nr. 4.Aşa cum rezultă din documentaţia înregistrată la Primăria Năvodari, care a stat la baza eliberării Certificatului de urbanism 718/2007, precum şi din documentaţia anexată cererii de eliberare a autorizaţiei de construire, s-a cerut certificat de urbanism exclusiv pentru lucrări de amenajare, reparare şi reabilitare a construcţiei deja existente - batalul nr. 4 - şi sediu administrativ.
S-a cerut autorizaţie de construire numai pentru lucrări de etanşeizare a pereţilor batalului şi de acoperire la nivelul batalului deja existent şi pentru lucrări de amenajare a unui laborator şi a unor birouri în clădirea deja existentă.
Funcţiunea: depozit de deşeuri nepericuloase DDN.
Vă punem la dispoziţie actele care dovedesc realitatea celor de mai sus.În mod surprinzător, însă, deşi certificatele de urbanism au fost eliberate exclusiv pentru Depozit de deşeuri nepericuloase şi prin actele eliberate a fost obligat investitorul să respecte HCL 37/2005, care interzice depozitele de deşeuri toxice, în mass-media a apărut informaţia că primarul Calapod a emis Certificatul de urbanism pentru construirea unui depozit de deşeuri toxice (???), înalt de 95 de metri şi întins pe 30 de hectare, unde urmează să fie depozitate deşeuri toxice, cianuri şi să fie otrăvit oraşul! Nu ştim cine a avut interes să denatureze astfel realitatea. Nu ştim dacă aceste informaţii false cu care a fost îndoctrinată opinia publică au fost transmise doar într-un joc minor de discreditare a primarului Calapod sau un altfel de joc pe care nu am reuşit să-l desluşim.
Cert este că această informaţie neadevărată, în baza căreia s-a organizat şi un referendum local şi pentru care s-a cerut «decapitarea» primarului Calapod, a fost preluată că atare de Parchet, apoi de instanţe, în dosarul prin care s-a dispus condamnarea lui Calapod.
În mod incredibil, acesta a fost condamnat la închisoare pentru trei ani şi şase luni cu executare pentru că a semnat Certificatele de urbanism 719/2005 şi 718/2007 «fără să fi cerut prin aceste certificate elaborarea unui PUZ, deşi în ciuda unor construcţii înalte de 95 de metri, echivalentă unui imobil de P+15 etaje, este obligatoriu PUZ».
Acestea au fost argumentele pentru care a fost condamnat, fără că instanţa să observe că prin nicio documentaţie nu s-a solicitat şi nici nu s-a emis CU pentru edificarea vreunei construcţii noi, cu atât mai puţin a unei construcţii de P+15 etaje.
Legea 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii este foarte clară: nu se cere PUZ pentru lucrări de modernizare sau de restructurare a unor construcţii deja existente dacă nu se schimbă volumetria şi suprafaţă lor sau funcţiunea (şi nu s-a cerut schimbarea volumetriei, suprafeţei sau a funcţiunii depozitului deja existent). Transformarea depozitului de deşeu fosfogips (toxic) în DDN - depozit de deşeuri nepericuloase nu constituie schimbare de funcţiune. Prin urmare, Calapod a fost condamnat pentru că nu a încălcat legea. Pentru aceste motive s-a promovat şi cererea de revizuire a hotărârii emise fără observarea realităţii din acte. Arhitectul-şef care a emis şi semnat certificatele de urbanism contrasemnate de primar a arătat că nu a cerut PUZ, pentru că legea nu cere PUZ în astfel de situaţii, iar faptul de a elabora şi a semna acele acte pentru el nu a constituit infracţiune, numai pentru primar a constituit temei de condamnare.
- Văzând documentaţia depusă pentru obţinerea autorizaţiei de construire a depozitului de deşeuri nepericuloase prin amenajarea şi etanşeizarea pereţilor batalului nr .4 din incinta Fertilchim, cu utilizarea unei instalaţii de inertizare mobilă, Tribunalul Constanţa - Secţia contencios administrativ a admis cererea SC Ecological Center de obligare a Primăriei Năvodari la emiterea autorizaţiei de construire. Hotărârea a devenit executorie prin Decizia Curţii de Apel Constanţa. SC Ecological Center a formulat o plângere la CEDO împotriva autorităţilor locale care nu au pus în executare hotărârea instanţei.
Astfel cum rezultă din adresa MAE din 16.04.2014, comunicată Primăriei Năvodari, „CEDO obligă statul român să asigure executarea, prin cele mai adecvate mijloace, a Sentinţei Tribunalului Constanţa, confirmată prin Decizia 63/CĂ/2010 a Curţii de Apel Constanţa în termen de trei luni de la dată pronunţării hotărârii“. Primarul în exerciţiu a apărut în presă defăimând hotărârea CEDO şi vehiculând din nou opinia că hotărârile instanţelor civile şi hotărârea CEDO reprezintă rezultatul unor grave încălcări ale legii care vor produce consecinţe asupra cetăţenilor din Năvodari, deşi în timpul procesului purtat la Tribunalul Constanţa şi la Curtea de Apel Constanţa Primăria nu a avut nicio reacţie, nicio apărare, nu a trimis reprezentant.
Aşa cum spuneam şi în partea de început a acestui material, noi nu ne propunem să analizăm dacă este sau nu util pentru oraş un centru de gospodărire a deşeurilor şi depozitarea acestora într-un depozit de deşeuri nepericuloase. Rămân însă lucruri nerezolvate faţă de care autorităţile din Năvodari nu au nicio reacţie, rezumându-se la „poliţe“ care se plătesc între primari în care este implicată involuntar justiţia (tentată să dea satisfacţie opiniei publice inflamate de presă). Rămâne problema bombei ecologice pe care o reprezintă deşeurile radioactive din cele patru batale din aria Fertilchim, care nu sunt neutralizate.
În mod paradoxal, opinia autorităţilor de mediu prin funcţionarii săi este complet ignorată, la fel ca şi măsurile de ecologizare pe care le-a impus Uniunea Europeană. Este foarte uşor să influenţezi opinia publică şi să o direcţionezi în interes propriu“.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii