Guvernul a adoptat o hotărâre privind aprobarea continuării Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 350 de şcoli

A fost ședință de Guvern! 

Iată actele normative aprobate în cadrul ședinței  Guvernului României din 16 septembrie 2022:

 
I. PROIECTE DE LEGI
1. PROIECT DE LEGE pentru completarea art. 2 alin.(1) din Legea nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, precum şi a Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative
Prin proiectul de act normativ se propune publicarea versiunii consolidate a unui act normativ modificat sau completat, pe site-ul Consiliului Legislativ, după intrarea în vigoare a actului de modificare, respectiv de completare, precum și completarea, în acest sens, a atribuțiilor Consiliului Legislativ.
Aprobarea proiectului de lege reprezintă realizarea unui jalon din PNRR din cadrul  Componentei 14 – Bună guvernanță, cu termen de realizare trimestrul 3 al anului 2022.
Scopul jalonului, astfel cum a fost agreat de statul român cu reprezentanții Comisiei Europene, este asigurarea predictibilității cadrului normativ și a asigurării transparenței acestuia, în timp real, pentru societatea civilă.
 
II. ORDONANȚE DE URGENȚĂ
1. ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu
Noile reglementări au drept scop stimularea activității de reciclare și valorificare a deșeurilor, precum și gestionarea eficientă a deșeurilor în vederea atingerii obiectivelor stabilite la nivel european.  
 

III. HOTĂRÂRI DE GUVERN
1. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2022 privind aprobarea continuării Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 350 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat
Normele metodologice de aplicare a OUG nr. 105/2022 privind aprobarea continuării Programului - pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 350 de unităţi de învățământ preuniversitar de stat au în vedere reglementarea, în principal, a următoarelor aspecte:

•  definirea suportului alimentar, precum și a principiilor ce trebuie respectate în prepararea acestuia, prin detalierea tipurilor de suport alimentar posibil: masă caldă preparată în regim propriu, masă caldă în regim catering, pachet alimentar;
• definirea situațiilor în care într-o unitate de învățământ se aplică unul sau altul dintre tipurile respective de suport alimentar sau a situațiilor în care în aceeași unitate de învățământ se utilizează mai multe variante în funcție de specificul unității de învățământ dat de structura ciclurilor de învățământ, de dispunere geografică, de programul școlar al elevilor sau de alți factori;
•  specificarea documentelor suport pentru situațiile medicale sau alte situații care conduc cu necesitate la furnizarea unui alt tip de suport alimentar;
• normele minime obligatorii pe care trebuie respectate în pregătirea mesei pentru preșcolari și elevi, conform recomandărilor Institutului Național de Sănătate Publică; specificarea condițiilor legislative în domeniul achizițiilor publice care ghidează procedurile de atribuire a contractelor;

Dreptul de a primi zilnic suportul alimentar, îl au elevii/preșcolarii prezenți la activitățile didactice pe perioada cursurilor, cât și în situația suspendării cursurilor cu prezență fizică, conform structurii anului școlar.

Tipul de suport alimentar precum și modalitatea de distribuire a acestuia elevilor și preșcolarilor se stabilește la solicitarea directorului unității de învățământ, cu aprobarea consiliului de administrație și se propune ordonatorului principal de credite al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului, care îl supune aprobării consiliului local.

Programul de servire a mesei și timpul alocat acestei activități sunt stabilite de către conducerea unității de învățământ, în funcție de numărul de elevi, de orarul școlii și de particularitățile specifice fiecărei unități de învățământ.


La nivelul unității de învățământ se elaborează și se transmite inspectoratului școlar un raport lunar cu privire la derularea programului.

La nivel județean/municipiului București, coordonarea programului-pilot este asigurată de către inspectoratul școlar, care elaborează, publică pe site-ul propriu și transmite, către Ministerul Educației, raportul final privind implementarea programului-pilot.

Monitorizarea programului-pilot se realizează de fiecare inspectorat școlar, acesta fiind responsabil de comunicarea către Ministerul Educației a oricăror modificări apărute la nivelul unităților de învățământ, în ceea ce privește numărul beneficiarilor sau schimbarea denumirii, comasarea sau desființarea unor niveluri de învățământ.
 
2. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune

Guvernul a aprobat normele metodologice de aplicare a Legii nr.196/2016, prin care, recent, a fost implementată reforma privind venitul minim de incluziune.

În cadrul acestei reforme, cele trei beneficii bazate pe testarea mijloacelor, respectiv ajutorul social, alocația pentru susținerea familiei și ajutorul pentru încălzirea locuinței, au fost corelate pentru a constitui un pachet de sprijin unitar pentru categoriile defavorizate.

Actul normativ definește categoriile de beneficiari, detaliază componentele venitului minim de incluziune și modalitatea de stabilire a venitului lunar ajustat și stabilește lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune, respectiv:

• clădirile și alte spații locative în afara locuinței de domiciliu, precum și terenurile din intravilan, cu o suprafață de peste 1.200 mp în zona urbană şi  2.500 mp în zona rurală, în afara terenurilor de împrejmuire a locuinței și a curții aferente;
•  mai mult de un vehicul cu o vechime mai mare de 10 ani, cu drept de circulație pe drumurile publice; autovehicule cu drept de circulație pe drumurile publice cu o vechime mai mică de 10 ani, cu excepția celor utilizate și/sau adaptate pentru transportul persoanelor cu dizabilității; șalupe, bărci cu motor, iahturi sau alte tipuri de ambarcațiuni, cu excepția celor necesare pentru transport în cazul persoanelor care locuiesc în aria Rezervației Biosferei Delta Dunării;
• depozite bancare deținute, ca titular, de cel puțin unul dintre membrii familiei, a căror sumă totală este mai mare de 3 ori față de valoarea câștigului salarial mediu brut prevăzut de Legea asigurărilor sociale de stat.

De asemenea, prin hotărârea de Guvern aprobată  astăzi sunt introduse modele de formulare mult simplificate, pentru facilitatea activității la nivelul primăriilor, acordarea venitului minim de incluziune bazându-se pe facilitățile Sistemului Național Informatic pentru Asistență Socială (SNIAS).
 
 
3. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea anexei nr. 4 la Hotărârii Guvernului nr. 369/2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei

Prin Hotărârea de Guvern a fost suplimentat cu 2.200 numărul posturilor din învățământul preuniversitar de stat, inclusiv învățământul special, centrele județene de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională, necesare pentru preluarea creșelor în sistemul de învățământ și pentru acoperirea deficitului de personal didactic în școlile și grădinițele în care a crescut numărul de formațiuni și pentru implementarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 350 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat.
 
IV. MEMORANDUMURI
1. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea Foii de parcurs privind implementarea metodologiei BIM (Building Information Modelling) la nivel naţional, În proiectele de investiţii finanţate din fonduri publice din sectorul construcţiilor, conform Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Componenta 5 - Valul Renovării, Reforma 1. Realizarea unui cadru normativ simplificat şi actualizat care să sprijine implementarea investiţiilor în tranziţia către clădiri verzi şi reziliente - Jalonul 91.2

Aprobarea acestei Foi de parcurs aprobată prin acest Memorandum definește principalele acțiuni generale, etapele de implementare cu secvențierea acestora în timp și entitățile responsabile, raportat la domeniile specifice de competență, care vor sprijini facilitarea utilizării metodologiei BIM (Building Information Modelling) la nivel național, în proiectele de investiții finanțate din fonduri publice din sectorul construcțiilor, cu scopul de a eficientiza procesul de documentare, proiectare, autorizare, execuție, exploatare și întreținere postutilizare/demolare, coordonare și monitorizare a calității proiectelor de construcții pe tot parcursul ciclului de viață.

Aprobarea de către Guvern a acestei Foi de parcurs în trimestrul al III-lea al anului 2022 are astfel loc în termenul agreat cu Comisia Europeană ca parte a mecanismului de monitorizare a îndeplinirii jaloanelor și țintelor din Planul Național de Redresare și Reziliență, în cadrul aranjamentelor operaționale prevăzute la Jalonul 91.2 din cadrul Componentei 5 – Valul Renovării.

Memorandumul pregătește utilizarea la nivel național a metodologiei BIM în materie de investiții din sectorul construcțiilor cu finanțare publică, pentru a oferi un cadru normativ simplificat și actualizate care să sprijine implementarea investițiilor în tranziția către clădiri verzi și reziliente.
Concret, este vorba despre o metodologie de lucru modernă, colaborativă, aplicată obligatoriu de câțiva ani în mai multe țări, inclusiv din Uniunea Europeană, și care s-a dovedit un model de urmat. Comparativ cu abordarea tradițională în proiectarea și execuția investițiilor în lucrări de construcții, metodologia BIM permite vizualizarea digitală și partajarea tuturor etapelor proiectelor de investiții între actorii implicați, astfel încât planificarea necorespunzătoare va putea fi prevenită din timp și vor putea fi identificate potențialele costuri suplimentare aferente investițiilor.
Foaia de parcurs oferă în această direcție o perspectivă pe termen scurt și mediu bazată pe inițiative strategice pentru a sprijini atât sectorul public, cât și cel privat, obiectivul său fiind de a maximiza investițiile și de a crește productivitatea în sectorul construcțiilor, cu introducerea progresivă a obligativității utilizării BIM și implementarea acestei metodologii pe parcursul întregului ciclu de viață al unei construcții.

Acțiunile de implementare din Foaia de parcurs sunt structurate în 4 etape, și anume:

- Etapa 1 (trimestrul III – trimestrul IV 2022) – etapa de debut;
- Etapa 2 (trimestrul I 2023 – trimestrul II 2024) – pregătirea cadrului de implementare;
- Etapa 3 (trimestrul III 2024 – trimestrul III 2026) – demararea introducerii BIM la nivel național și implementarea de proiecte-pilot;
- Etapa 4 (trimestrul IV 2026 – trimestrul IV 2028) – dezvoltarea și extinderea BIM la scară largă.