Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Guvernul reintroduce "taxa pe stâlp" pentru companii. Impozitul pe construcții scade de la 1,5% la 1%
Guvernul reintroduce "taxa pe stâlp" pentru companii. Impozitul pe construcții scade de la 1,5% la 1%
514
Marime text
Impozitul pe construcții pentru companii, denumit colocvial ″taxa de stâlp″, reintrodus prin ordonanța-trenuleț adoptată astăzi de Guvern, va fi de 1% din valoarea construcțiilor existente în patrimoniul acestora, față de 1,5%, cât prevedea proiectul de OUG, a declarat ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, după ședința Executivului, potrivit Profit.ro.
Companiile au reacționat dur la anunțul reinstituirii peste noapte a taxei pe stâlp, după cum a relatat Profit.ro
Ministrul Barna a adăugat că, în primele 3 luni din 2025, vor fi redactate normele metodologice de aplicare a noilor prevederi și se va stabili clar ce tipuri de construcții vor fi afectate de impozit.
Ar fi suficient timp de negociere cu industriile potențial afectate, Tanczos Barna precizând că impozitul se va plăti în două rate, după 1 iulie, respectiv după 1 octombrie 2025.
″Ordonanța de urgență prevede introducerea unui nou impozit pentru construcțiile speciale. Fiind un domeniu complex, am solicitat ca termenul de elaborare a normelor să fie de 90 de zile. În aceste 90 de zile se vor face analizele cu toate industriile care ar putea fi afectate. Ministerul de Finanțe va veni cu o propunere de norme și vom analiza detaliile privind impactul pe fiecare domeniu în parte, începând de la drumuri, infrastructura de energie electrică, infrastructura de comunicații. Eu mi-aș fi dorit ca această analiză să se facă înainte de decizie, dar având în vedere situația creată de conditțiile și restricțiile bugetare, s-a decis în Guvern ca decizia să fie de la 1 ianuarie 2025.
Astăzi s-a făcut o modificare, nu mai este de 1,5%, ci este de 1%. Impozitul se va aplica conform ordonanței pe alte construcții decât cele care sunt impozitate la nivel local. Veniturile se fac venituri la buget. În urmatoarele 90 de zile avem timpul, răgazul necesar de a discuta cu toate ramurile industriale implicate, de a vedea impactul exact și a lucra la norme de implementare sustenabile, corecte și care să ducă la o implementare reală. Prima plată, conform deciziei de astăzi, se face după data de 1 iulie, iar a doua plată după 1 octombrie″, a declarat ministrul Finanțelor, care a mai spus că ideea reinstituirii taxei pe stâlp ar fi o recomandare a Băncii Mondiale.
De principiu, impozitul vizează construcțiile prevăzute în grupa 1 din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, reglementat de HG nr. 2.139/2004.
Impozitul pe construcții se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit local pe clădiri către primării. Scăderea se aplică și în privința valorii clădirilor din parcurile industriale, științifice și tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri.
″În situația construcțiilor de natura domeniului public/privat al statului sau al UAT-urilor, impozitul (pe construcții – n.r.) este datorat de contribuabilii care le au în administrare/concesiune/ folosință cu titlu gratuit/închiriere″, mai stipulează actul normativ, aducând o noutate față de varianta veche a impozitului pe construcții, cea care a fost aplicată în perioada 2014-2016 inclusiv.
O mare diferență față de legislația de atunci este că, acum, la calculul impozitului pe construcții, din valoarea acestora nu se mai scade decât valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit local către primării, fiind eliminate toate celelalte excepții.
În vechea variantă, se mai scădeau, iar acum nu se mai scad: valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere la construcții închiriate, luate în administrare sau în folosință; valoarea construcțiilor și a lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere a construcțiilor, aflate sau care urmează să fie trecute, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale; valoarea construcțiilor din subgrupa 1.2 "Construcții agricole" din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe; valoarea construcțiilor situate în afara frontierei de stat a României, astfel cum aceasta este definită potrivit legii, inclusiv cele situate în zona contiguă a României și zona economică exclusivă a României, astfel cum sunt delimitate prin Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue și al zonei economice exclusive ale României, republicată, pentru operațiunile legate de activitățile desfășurate în exercitarea drepturilor prevăzute de art. 56 și 77 din Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării, încheiată la Montego Bay (Jamaica) la 10 decembrie 1982, ratificată de România prin Legea nr. 110/1996; valoarea construcțiilor din domeniul public al statului și care fac parte din baza materială de reprezentare și protocol, precum și a celor din domeniul public și privat al statului, închiriate sau date în folosință instituțiilor publice, construcții administrate de Regia Autonomă "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat"; valoarea construcțiilor deținute de structurile sportive, definite potrivit legii.
Eliminarea excepției privind construcțiile situate în afara frontierei de stat, în zona economică exclusivă a României, aduce în vizorul impozitului de 1,5% instalațiile de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră, cu valori contabile extrem de mari. Cel mai mare proiect de profil, Neptun Deep, ar urma să intre în producție în 2027. Pe de altă parte, Legea offshore prevede că regimul fiscal specific al domeniului, care include și eventuale ″impozite, taxe, contribuții sau tarife aplicabile asupra activelor specifice operațiunilor petroliere desfășurate de titularii de acorduri petroliere, cum ar fi: sonde, platforme marine, conducte, stații de tratare, măsurare, preluare, predare a petrolului″, va fi aplicat pe toată perioada derulării acordurilor petroliere în forma existentă la data de 1 ianuarie 2023, când nu exista impozit pe construcții. De altfel, petroliștii au afirmat oficial că noua taxă de stâlp încalcă Legea offshore.
Impozitul pe construcții va ″penaliza″ companiile cu cele mai mari investiții, orice proiect finalizat ce include construcții din categoriile vizate de taxă, intrate în patrimoniu, urmând să majoreze povara fiscală a investitorilor proporțional cu valoarea acestor construcții. Printre aceste companii se regăsesc operatorii de transport și distribuție a energiei electrice și gazelor naturale (care au și proiecte cofinanțate cu fonduri UE), Hidroelectrica, Nuclearelectrica, RoPower Nuclear SA, Romgaz și alți dezvoltatori de centrale pe gaze.
De exemplu, planurile de investiții totale însumate ale tuturor distribuitorilor de energie, pentru perioada 2025-2029, se ridică la aproape 19 miliarde lei, nivelul minim obligatoriu din surse proprii fiind de circa 9,3 miliarde lei. La Transelectrica, investițiile totale pentru următorii 5 ani sunt planificate la 2,973 miliarde lei, cu un nivel minim obligatoriu din surse proprii de 1,374 miliarde lei. Rămâne de văzut dacă costurile suplimentare cu impozitul pe construcții vor fi sau nu incluse în tarifele reglementate suportate de consumatori pe facturi.
″Este de neînțeles de ce Guvernul a ales să nu ne spună transparent, în cadrul întâlnirii (de ieri – n.r.), că intenționează să ia aceste decizii chiar înainte de finalul anului. Cel mai grav însă este că ele au aplicabilitate de la 1 ianuarie 2025, adică în trei zile. Nu înțelegem nici de ce a reapărut de nicăieri celebra ”taxă pe stâlp”, care lovește în cele mai productive companii și în cele care fac cele mai mari investiții, în condițiile în care Guvernul ne asigura că va renunța la altă taxă foarte nocivă, cea pe cifra de afaceri. Sau ce vină au antreprenorii care tocmai au aflat că în 3 zile vor plăti impozite mai mari sau nu mai beneficiază de anumite facilități. Una este decizia luată dintr-o necesitate, alta este termenul de aplicare. Termenul de aplicare este inacceptabil pentru noi. Nu se poate construi o economie solidă dacă niciodată nu știi de Crăciun ce taxe vei avea de plătit de plătit în prima zi după Revelion″, a declarat ieri, ca reacție, directorul executiv al Federației Patronale Concordia, Radu Burnete.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
