Hristu Culetu catre studenti „Europa va asteapta!" (galerie foto)

În Europa, cu tot cu criza financiară, cercetarea merge înainte

Hristu Culeţu este lector doctor în cadrul Facultăţii de Fizică, Chimie şi Ingineria Petrolului din cadrul Universităţii Ovidius Constanţa. Specialistul în fizică fundamentală, astrofizică şi cosmologie va susţine, anul viitor, lucrări legate de experimentul de la CERN din Geneva prin care, în cazul în care va reuşi, se va afla cum era universul la origini.

Cât de importantă este activitatea de cercetare pe plan local?
Activitatea de cercetare devine din ce în ce mai importantă... în străinătate. La noi... e mai greu de zis. Din anumite puncte de vedere da, din altele, nu. Depinde cum o luăm. În America şi Europa, pe cosmologie şi astrofizică relativistă se dezvoltă. Anul acesta am participat la multe simpozioane naţionale, dar şi internaţionale, în Brazilia, Egipt, Grecia, Germania, Mississippi. Ultimul a fost foarte apropiat de ceea ce se va face la Geneva. La Hamburg a fost cineva care lucra la CERN care a prezentat de ce s-a întrerupt acceleratorul de particule, care au fost cauzele, cum se va remedia. Un experiment similar se face deja în SUA, de vreo şapte-opt ani. Dar, la energii mai mici, de vreo zece ori mai mici se face de vreo 7 - 8 ani.

Referitor la experimentul de la Geneva, va avea acesta un impact periculos asupra omenirii?
Nu se pune problema de pericole asupra vieţii, cum s-a vehiculat. Nu se pune problema, pentru că energiile nu sunt suficient de mari. Găurile negre care pot apărea au energii mici şi se evaporă repede. Se dezintegrează, apar şi dispar imediat.

Avem cumva şansa ca vreun cercetător din România să participe la acest experiment?
Nu, nu cunosc. Nu am auzit. Nu suntem suficient de dezvoltaţi pe plan european.

V-aţi fi dorit să faceţi parte din echipa cercetătorilor?
Da, dar nu ştiu ce şanse am din cauza vârstei. Studiez găurile negre de vreo 20 de ani. Ei caută tineri. Chiar şi în echipa de la Geneva fac parte tineri de 30 de ani. Există fonduri pe vârste, iar pentru tineri, sunt cele mai multe. Poţi să fii foarte bun, dar de la o vârstă, nu te mai încadrezi.

Ce şanse au studenţii să prindă o bursă în străinătate?
Pentru ei, viitorul este în faţă şi Europa îi aşteaptă. Am întâlnit pe la simpozioane, românce tinere de 25, 26 de ani care studiază astrofizică relativistă. Nu trebuie să fii genial să faci asta. E suficient să fii bun. Tinerii sunt finanţaţi din exterior, uşor. Eu, spre exemplu, obţin o finanţare destul de greu. Eu le spun studenţilor mei „Europa vă aşteaptă. E păcat să nu mergeţi". Studenţii nu au sesizat faptul că nu este important să găseşti loc de muncă în Constanţa, pentru că, într-adevăr, e destul de greu ca fizician. Dar poţi găsi în Europa. Graniţele sunt deschise. Pentru tineri sunt posibilităţi imense în acest domeniu, trebuie doar să dea importanţa necesară.

Există o foarte mare cerinţă de tineri în Europa...
Exact. Dar, nu numai în Europa, ci şi în America.

Cât ar câştiga dacă ar studia în Europa sau în America?
Un post doc, care e salariat, ajunge pe la 3.000 euro. Merită. Este bănoasă... Eu le spun că e un domeniu rentabil. Şi consider că, de anul viitor, se va da importanţă mai mare cercetării ştiinţifice, teoretice şi experimentale.


De ce credeţi asta?
Se vede că e nevoie. Se vede că merită. Plus că, în Europa, cu tot cu criza financiară, cercetarea merge înainte.