IGPR Ofertă falsă de asistență juridică, pentru recuperarea fondurilor pierdute. Recomandări de la polițiști

 

• Poliţia Română a fost sesizată cu privire la existenţa unor noi modalităţi de înşelăciuni în mediul online, care pun în pericol siguranţa financiară a cetăţenilor, prin intermediul unor pagini web falsificate, care pretind a oferi asistenţă juridică, pentru recuperarea fondurilor pierdute în urma fraudelor cu investiţii.
   

Poliţia Română a fost sesizată cu privire la existenţa unor noi modalităţi de înşelăciuni în mediul online, care pun în pericol siguranţa financiară a cetăţenilor, prin intermediul unor pagini web falsificate, care pretind a oferi asistenţă juridică, pentru recuperarea fondurilor pierdute în urma fraudelor cu investiţii, conform unui comunicat din partea Inspectoratului General al Poliției Române.

Poliţia Română, prin Direcţia de Investigaţii Criminale, informează cetăţenii cu privire la noile tendinţe şi moduri de operare, în vederea conştientizării şi diminuării riscurilor la care sunt expuse persoanele, victime ale infracţiunilor informatice.

Recent, pe reţelele de socializare, au apărut pagini care promit recuperarea rapidă a sumelor de bani pierdute în urma unor înşelăciuni cu modul de operare investment scam.

Aceste iniţiative sunt, în realitate, false şi concepute pentru a profita de persoanele deja vulnerabile, victime care anterior au suferit pierderi financiare prin transferuri către platforme, pe care le considerau legitime, pentru a efectua investiţii pe bursa de valori sau pe piaţa criptomonedelor.

Aceste pagini se prezintă ca fiind oficiale, iar autorii îşi maschează activităţile printr-un limbaj convingător, susţinând că au experienţă în recuperarea fondurilor şi că sunt afiliaţi unor organizaţii guvernamentale, Interpol, Poliţia Română sau autorităţi ale Uniunii Europene.

Mai mult, aceştia solicită completarea unui formular aparent inofensiv, promiţând returnarea sumelor de bani furate prin intermediul modului de operare investment scam, dar, de fapt, prin aceste informaţii, urmăresc să obţină acces la datele personale şi financiare ale victimelor, precum şi veniturile acestora.

Cetăţenii trebuie să fie conştienţi de caracteristicile acestui mod de operare care sugerează că aceste oferte sunt false şi frauduloase.

1. Multe dintre aceste pagini folosesc texte falsificate şi un limbaj incoerent, cu erori gramaticale/de scriere/construcţii care nu există în limba română ori termeni incorecţi precum "guvernul UE" sau "escroci investiţionali". Aceste formulări denotă o înţelegere slabă a limbii române şi sugerează că acest mesaj nu este scris de către o entitate legitimă;

2. Asemenea modului de operare investment scam, victimele sunt rugate să completeze formulare cu date personale (nume, adresă de e-mail, număr de telefon) pentru a fi contactate ulterior. Acest lucru poate expune victimele la riscuri suplimentare, precum acelea de furtul datelor de identitate şi utilizarea acestora la comiterea altor infracţiuni;

3. După completarea formularului, pot fi solicitate de către autori diverse sume de bani pentru aşa zisa "consultanţă juridică", ceea ce nu face decât să amplifice pierderile financiare;

4. Aceste pagini afirmă că lucrează cu organizaţii inexistente, fiind totodată specificat în mod fals faptul că ar funcţiona sub egida Uniunii Europene. Aceste afirmaţii sunt menite să creeze o iluzie de legitimitate.

Pentru o mai bună prevenţie, cetăţenii trebuie să se protejeze în mediul online şi astfel, recomandăm să aibă în vedere mai multe măsuri:

Căutaţi informaţii cu privire la organizaţiile despre care se precizează că recuperează sumele de bani pierdute în urma investiţiilor efectuate. Verificaţi site-urile oficiale ale acelor instituţii.

Totodată, consultaţi autorităţile care reglementează domeniul financiar, dar şi autorităţile judiciare în vederea obţinerii mai multor informaţii cu privire la existenţa şi legitimitatea acestor societăţi comerciale, care promit recuperarea sumelor de bani pierdute ca urmare a efectuării unor investiţii.

Verificaţi cu atenţie pagina de pe reţeaua de socializare, căutaţi informaţii despre administratorii acesteia şi asiguraţi-vă dacă este autentică după numărul de postări (un număr mic de postări, în special dacă acestea sunt recente, poate fi un semn că pagina nu este de încredere), conţinutul publicat (dacă postările sunt orientate către atragerea de bani sau solicită informaţii personale, reprezintă un semn de neîncredere), data creării paginii (o pagină recent creată care promovează servicii de recuperare a fondurilor pierdute ar trebui să ridice semne de întrebare întrucât autorităţile legitime au o prezenţă online stabilă şi de lungă durată).

Analizaţi formulările textuale, fiţi atenţi la erorile gramaticale şi semantice în comunicările scrise şi asiguraţi-vă că textele sunt scrise corect în limba română.

Nu introduceţi date personale şi nu furnizaţi informaţii sensibile şi personale, mai ales date bancare, în acest tip de platforme.

Nu daţi curs solicitărilor de plăţi pentru aşa-zisa "consultanţă juridică" sau "recuperare de fonduri", întrucât acestea reprezintă afirmaţii mincinoase.

Nu acceptaţi să instalaţi aplicaţii de control la distanţă, pe dispozitivele dumneavoastră (laptop, telefon mobil, computer, tabletă, smart watch, etc.), întrucât acestea pot oferi acces neautorizat la informaţiile personale şi financiare.

Fiţi suspicioşi la ofertele prea bune pentru a fi adevărate şi nu luaţi o decizie sub imperiul unei pretinse urgenţe.

Informaţi-vă constant despre cele mai noi şi comune tipuri de moduri de operare ale infracţiunilor comise prin intermediul sistemelor informatice şi pe internet, precum şi despre modalitatea de funcţionare a acestora.

Raportaţi activităţile suspecte pe platformele de socializare pentru a minimiza numărul de persoane care ar putea accesa acest tip de conţinut.

Dacă întâlniţi diverse tipuri de moduri de operare ale infracţiunilor comise prin internet, raportaţi-le organelor judiciare, întrucât acest lucru poate ajuta la prevenirea altor posibile victime.

În cazul în care o persoană a fost victima unei astfel de înşelăciuni poate să depună plângere penală la organele de urmărire penală din cadrul unităţii de poliţie sau unităţii de parchet competent teritorială în raport de locuinţa persoanei vătămate.

Totodată, având în vedere aceste aspecte, readucem în atenţia cetăţenilor aspectele relevante despre modul de operare investment scam, care a cauzat numeroase pierderi financiare pentru persoanele care au depus sume de bani în platforme nelegitime şi neautorizate să desfăşoare activităţi financiare:

Înşelăciunile comise prin modul de operare investment scam (cunoscut şi sub denumirea de trading scam) au devenit din ce în ce mai răspândite în rândul cetăţenilor români, în special în contextul investiţiilor în criptomonede şi pe piaţa de capital. Printre cele mai comune reclame, prin intermediul cărora sunt atrase persoanele vătămate, sunt cele care fac referire la companiile listate la Bursa de Valori Bucureşti.

Aceste fraude sunt elaborate şi adesea par a fi foarte convingătoare, ceea ce le face greu de detectat pentru victime. Scopul acestor înşelătorii este de a sustrage sume mari de bani de la victime (investitori neavizaţi), promiţându-le câştiguri rapide şi mari, modul de operare variind.

Persoanele care doresc să efectueze o investiţie sunt îndemnate să depună suma de aproximativ 1.250 de lei (250 Euro sau USD - dolari americani), cu promisiunea unui câştig foarte mare şi nefezabil (exemplu: 10.000 de lei pe lună). Mai mult, sunt promovate postări ale unor aşa-zişi câştigători care povestesc cum au câştigat sume de bani uriaşe în urma investiţiilor.

Suma de bani, în realitate, este transferată într-un cont care este deţinut de o altă victimă a acestui mod de operare, cont care este controlat de autori prin intermediul aplicaţiilor de control la distanţă (control la care persoana vătămată a dat acceptul autorilor).

Tot prin intermediul acestor aplicaţii, autorii creează conturi de tranzacţionare pe exchange-uri de criptomonede în numele persoanelor vătămate şi le induc în eroare, făcându-le să creadă că aceste conturi sunt destinate investiţiilor pe piaţa de criptomonede.

În realitate, însă, conturile respective sunt folosite pentru a converti sumele de bani din conturile bancare ale victimelor în monede virtuale, care mai apoi sunt transferate în alte portofele electronice controlate sau deţinute de aceştia. Astfel, persoanele vătămate îşi pierd toţi banii din conturile bancare. Acest mecanism este desfăşurat prin intermediul aplicaţiilor de control la distanţă la care persoanele vătămate au dat acceptul.

Autorii, pentru a le induce în eroare şi a transfera sume mai mari de bani, le arată persoanelor vătămate randamente false care în realitate nu s-au întâmplat întrucât sumele de bani, despre care victimele credeau că le investesc, au fost transferate şi nicidecum investite.

În cazul în care victimele vor să retragă sumele de bani (presupusul randament), le este cerut să plătească sume suplimentare de bani înainte de a le putea retrage. Astfel, autorii solicită sume suplimentare de bani sub diverse pretexte (diferite comisioane sau diverse taxe pretins solicitate de bănci sau de către autorităţi financiare) până în momentul în care victimele îşi dau seama că au fost înşelate.

Site-urile şi platformele de trading frauduloase pot arăta aproape identic cu site-urile legitime, folosind un design atractiv pentru a induce în eroare utilizatorii şi pentru a obţine informaţiile personale şi financiare.

Autorii, pentru a câştiga încrederea victimelor, se folosesc de celebrităţi propagând fotografii şi activităţi ale acestora, care ar declara că au investit în aceste platforme şi s-au îmbogăţit.

Autorii pot utiliza inteligenţa artificială, mod de operare intitulat "deep fake", prin care pot genera o imagine sau un videoclip al unei persoane (de exemplu, o celebritate, politician sau persoană publică în care populaţia unui stat are încredere), care spune sau face lucruri pe care în realitate nu le-a întreprins.

Acest lucru este realizat prin combinarea şi analizarea unui volum mare de date vizuale şi audio ale persoanei ţintă, apoi generând noi imagini şi sunete care imită fidel caracteristicile originale.

Atacatorii contactează victimele prin apeluri telefonice, mesaje text sau emailuri, încercând să convingă victimele să investească sume mai mari de bani ori să obţină detalii despre conturile bancare ale acestora sau portofelele de criptomonede.

Victimele sunt asigurate că nu au nevoie de cunoştinţe de trading, deoarece totul este automatizat, tactică menită să atragă persoane (investitori) fără experienţă, a încheiat sursa citată.



Citește și:
Centrul Infotrafic: Recomandări în condiții meteo nefavorabile. Iată ce trebuie să faci