În Constanța se înregistrează cel mai redus nivel de fericire al tinerilor. Unde sunt cei mai fericiți tineri

din România notează cu 5,99/10, gradul de satisfacţie pe care îl resimt referitor la oraşul lor, arată un studiu realizat în cadrul programului "Capitala Tineretului din România"

Cu ocazia Zilei Tineretului, Consiliul Tineretului din România, Grupul PONT, Federaţia Tinerilor din Cluj şi Banca Comercială Română, în calitate de membri ai Guvernanţei Programului "Capitala Tineretului din România", prezintă studiul "Tineri după pandemie: Oraşe Fericite" şi analiza "Tineri Acasă".

Conform studiului, acestea pun în lumină efectele pandemiei asupra nivelului de satisfacţie a tinerilor în oraşe, aşteptările pe care aceştia le au cu privire la oraşele în care trăiesc şi provocările referitoare la modul în care pot obţine o locuinţă potrivită nevoilor lor. Toate datele colectate în cadrul studiilor vor servi drept punct de plecare în alcătuirea unui plan concret de acţiune, pentru a avea tineri mulţumiţi de oportunităţile oferite de oraşele în care locuiesc.

Studiul "Oraşe fericite" a fost realizat pe un eşantion de peste 5.000 de tineri, cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani, din cele şase capitale ale tineretului din România: Cluj-Napoca, Târgu Jiu, Timişoara, Bacău, Constanţa, Baia Mare şi Iaşi. Sondajul a măsurat câteva dintre aspectele esenţiale ale vieţii tinerilor: cât de fericiţi sunt, care este gradul de siguranţă pe care îl resimt în oraşul în care trăiesc şi care sunt lucrurile care pot fi îmbunătăţite.

De asemenea, sondajul a avut în vedere identificarea schimbărilor înregistrate de către tineri în timpul pandemiei şi a modului în care oraşele au contribuit la starea lor de spirit:

- Pe o scară de la 1 la 10, media nivelului de fericire a tinerilor din România este de 6.69.

- În medie, tinerii respondenţi punctează nivelul de fericire din oraşele lor cu 5.99/10; gradul de siguranţă resimţit e peste medie (6.63/10), iar pentru proactivitate oraşele au primit un punctaj de 6.25/10;

- Nivelul cel mai ridicat de fericire al tinerilor e înregistrat în Iaşi, cel mai redus în Constanţa;


- Cluj-Napoca e perceput drept cel mai curat şi unit oraş, iar Iaşi e perceput ca fiind cel mai accesibil;

- 6 din 10 tineri consideră că oraşele lor s-au adaptat eficient contextului pandemic;

- 2 din 6 tineri ar dori să se implice în viitor în acţiuni de voluntariat pentru a ajuta la dezvoltarea oraşului lor.

"Prin studiul "Happy City" ne-am propus să aflăm care e situaţia tinerilor din România, astfel încât să avem un punct de plecare clar în stabilirea obiectivelor pentru un plan de acţiune. Programul "Capitala Tineretului din România" urmăreşte crearea unor zone urbane care să ofere oportunităţi de dezvoltare în rândul tinerilor prin creşterea stării de bine, locuirea într-un spaţiu urban potrivit nevoilor lor şi oferirea de perspective de viitor, pentru dezvoltarea lor armonioasă. Acest program poate deveni cel mai eficient instrument de mobilizare a resurselor locale existente pentru o mai bună dezvoltare economică şi socială bazată pe nevoile şi obiectivele reale ale tinerilor iar înscrierea se poate face până la data de 2 iunie 2022.", a declarat Andras Farkas, Co-Fondator şi Director Strategic al Grupului PONT.

"Prin Programul "Capitala Tineretului din România" suntem extrem de conectaţi la nevoile şi dorinţele tinerilor. Deja am dezvăluit numeroase zone unde este mare nevoie de soluţii pentru ca tinerii să fie mulţumiţi de oraşele în care locuiesc şi de viaţa lor în cadrul acestora. Ne-am propus să găsim soluţii şi să construim alături de ei, împreună cu ajutor din partea autorităţilor locale şi societatea civilă pentru a creşte standardul de viaţă, şi, implicit, nivelul de fericire pe care tinerii îl resimt.", a declarat Nicoleta Deliu, Director de Comunicare BCR.

Posibilitatea achiziţionării propriei locuinţe este un subiect foarte important, corelat direct de gradul de satisfacţie resimţit de tineri. Astfel, Consiliul Tineretului din România a realizat analiza "Tineri acasă", o cercetare ce abordează principalele provocări referitoare la modul în care tinerii locuiesc sau pot obţine o locuinţă potrivită nevoilor lor:

- Majoritatea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani locuiesc împreună cu părinţii (57,8%, faţă de 49,4% în medie în UE-27, conform Eurostat), adesea forţat, negăsind alte soluţii locative sustenabile, vârsta medie la care aceştia părăsec locuinţa părintească fiind de 27,9 ani;


- 8,4% dintre tinerii între 15-29 ani din România trăiesc în gospodării care utilizează mai mult de 40% din venit pentru cheltuielile cu locuinţa conform datelor Eurostat din anul 2020, aceştia încadrându-se în fenomenul denumit sugestiv Povara Costului Locuirii;

- 64,7% dintre tinerii între 15-29 ani din România trăiesc în gospodării supraaglomerate, raportat la 27,5% media Uniunii Europene;

- 21,9% dintre tinerii între 15-29 ani din România suferă de lipsa sau precaritatea severă a locuinţei, raportat la 6,5% media Uniunii Europene:

- Costul închirierii a crecut cu 10,1% din 2015 în 2020. O chirie medie pentru o garsonieră în Bucureşti sau Cluj reprezintă 87,3% din salariul minim net, iar chiria pentru un apartament cu două camere, 129,66% din salariul minim net.

"În timp ce 96% din populaţia Românei trăieşte în locuinţe proprietate personală, tinerii se confruntă cu un deficit de locuinţe disponibile la preţuri accesibile. Din păcate, posibilitatea tinerilor de a deţine propria casă este întârziată de lipsa diversităţii opţiunilor. Locuinţa reprezintă unul dintre factorii determinanţi pentru deciziile majore ale tinerilor, printre care menţionez: mutarea din casa părintească, întemeierea unei familii, alegerea momentului pentru a avea copii sau alegerea oraşului în care să locuiască. Stabilitatea şi siguranţa reprezintă nu doar dorinţe ale tinerilor, ci nevoi de baza ce trebuie adresate cu prioritate.", a declarant Gabriel Carnariu, preşedintele Consiliului Tineretului din România.