În drumul spre neuitare, Virgil Coman primeşte titlul de cetăţean de onoare al judeţului Constanţa

 

Fostului şef al Serviciului Arhivelor Naţionale din Constanţa, dr. Virgil Coman, i-a fost acordat, post-mortem, titlul de cetăţean de onoare al judeţului Constanţa, ieri, în cadrul unei ceremonii care a precedat şedinţa de Consiliu Judeţean. Titlul este unul onorific, deoarece legea nu reglementează şi acordarea de beneficii pentru cetăţenii de onoare ai judeţului, ci doar pentru alte tipuri de unităţi administrativ-teritoriale.
 
Şedinţa a început cu un moment de reculegere în memoria istoricului Virgil Coman. Marius Horia Țuţuianu, Claudiu Palaz, Robert Boroianu, consilierii şi jurnaliştii prezenţi în sală s-au ridicat şi, cu privirile plecate, l-au omagiat pe fostul şef al Arhivelor Naţionale din Constanţa. Sala „Remus Opreanu“ se afla într-o linişte totală şi tăcerea care s-a aşternut i-a făcut pe toţi cei prezenţi să îşi aducă aminte de „adoratul profesionist“, de „băiatul extraordinar“ şi de omul despre care „s-a vorbit de bine în timpul vieţii sale“. Proiectul a fost votat în unanimitate de consilierii prezenţi.
 
Preşedintele Consiliului Judeţean, Horia Marius Țuţuianu, a înmânat post-mortem titlul de „Cetăţean de onoare al judeţului Constanţa“ soţiei lui Virgil Coman. Preşedintele s-a ridicat de la prezidiu. Statura lui impozantă parcă a intimidat pe toată lumea, iar mâinile sale ţineau mândre placheta de un auriu strălucitor, îmbrăcată într-un material roşu închis, pe care se afla fotografia lui Virgil Coman. Soţia regretatului istoric s-a ridicat din public şi a păşit nesigură spre locul unde o aştepta preşedintele pentru a-i înmâna titlul. Cei doi se aflau în centrul camerei. Pe chipul Danielei Coman, îmbrăcată într-o rochie neagră, cu pălărie de aceeaşi culoare, se putea citi durerea.
 
Când Marius Țuţuianu i-a înmânat titlul, mâinile Danielei Coman parcă s-au îngreunat de apăsarea plachetei. În sală era linişte şi privirile tuturor erau îndreptate către cei doi. Daniela Coman a privit fotografia răposatului ei soţ. Chipul ei era pictat cu urme de regret şi cu lacrimi de dor. Marius Țuţuianu avea capul plecat în cinstea profesionistului şi a omului care „muncea prea mult“. Parcă pentru a-i alina durerea, preşedintele Consiliului Judeţean a sărutat obrazul înlăcrimat al Danielei Coman.
 
Ochii Mihaelei Belu, secretarul Consiliului Judeţean Constanţa, s-au umplut şi ei de lacrimi, pe care le-a şters fugitiv pe sub ochelari. Momentul emoţionant, încărcat cu amintiri şi lacrimi, a trecut prea repede. Cu paşi grei, dar şi cu o urmă de mândrie, Daniela Coman a părăsit sala „Remus Opreanu“, iar preşedintele CJC şi-a reluat locul la prezidiu.
 
Demersurile pentru acordarea titlului de cetăţean de onoare al judeţului Constanţa lui Virgil Coman au fost iniţiate de oameni de cultură, istorici şi jurnalişti din oraşul Constanţa.

Cine a fost Virgil Coman?

Regretatul Virgil Coman s-a născut în anul 1973, la Medgidia. A urmat cursurile Şcolii Generale nr. 7 şi ale Grupului Şcolar Materiale de Construcţii. A fost licenţiat al Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Administrative, specializarea Istorie, Universitatea „Ovidius“ Constanţa, promoţia 1997, şi absolvent al cursurilor de studii aprofundate în profilul Istorie, specializarea Istoria şi civilizaţia zonei Mării Negre, de la modernitate la contemporaneitate, Universitatea „Ovidius“, promoţia 1998. Teza de doctorat a lui Virgil Coman a avut titlul „Din istoria românilor sud-dunăreni în prima jumătate a secolului al XX-lea. Meglenoromânii“. Înainte de a ajunge la conducerea Arhivelor Naţionale,  el a lucrat ca  profesor.

 
Pe data de 5 august, în timpul lansării romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, lui Virgil Coman, şeful Serviciului Arhivelor Naţionale din Constanţa, i s-a făcut rău şi la scurt timp a decedat, în urma unui stop cardio-respirator. Ultimele cuvinte rostite de el au avut mesaje de mulţumire pentru participanţii la eveniment, dar şi-a adus aminte şi de o dorinţă din copilărie: „Şi eu când eram copil visam împreună cu amicii mei să mergem la marginea oraşului, să descoperim comori în locurile acelea pline de mister. Cred că şi astăzi orice copil din Dobrogea are aceste trăiri, gândindu-ne că Dobrogea este zona cu cele mai multe situri arheologice“.