În rural mâncarea ocupă o pondere mai mare în consum decât în urban Cheltuielile cu locuința sunt mai mari în orașe și municipii

• Deși au crescut substanțial după intrarea în UE, cheltuielile pentru consum ale gospodăriilor din România au rămas printre cele mai reduse din Europa – puțin peste 400€/adult, lunar
• Alimentele dețin o pondere mare în structura consumului
• 28% din consumul gospodăriilor din România este alocat consumului
• În cazul celor mai sărace 20% din gospodării, trei sferturi din consum este reprezentat de mâncare și locuință
• Recuperăm greu decalajele indicatorilor demografici privind calitatea vieții

Monitorul Social, proiect al Fundației Friedrich-Ebert-Stiftung România, a publicat un infografic referitor la volumul și structura consumului gospodăriilor din România.
Deși au crescut substanțial (mai ales după intrarea în UE), cheltuielile pentru consum ale gospodăriilor din România au rămas printre cele mai reduse din Europa – puțin peste 400€/adult, lunar.
În țările unde gospodăriile dispun de puțini bani pentru consum (precum România), alimentele dețin o pondere mare în structura consumului.
Dimpotrivă, atunci când gospodăriile dispun de mai mulți bani, mâncarea deține o pondere relativ mică, rămânând mai mulți bani pentru recreere și educație.
Astfel, 28% din consumul gospodăriilor din România este alocat consumului, pe când în țări ca Austria, Germania, Danemarca ponderea corespunzători nu depășește 12%.
Între gospodăriile din România există diferențe mari în privință structurii consumului.
În cazul celor mai sărace 20% din gospodării, trei sferturi din consum este reprezentat de mâncare și locuință.
De asemenea, se constată diferențe semnificative în structura consumului în funcție de gradul de urbanizare al comunităților.
Contrar așteptărilor, în rural mâncarea ocupă o pondere mai mare în consum decât în urban. În schimb, cheltuielile cu locuința sunt mai mari în aglomerările urbane.



Infograficul este disponibil la: https://monitorsocial.ro/indicator/consumul-gospodariilor/.


Datele pot fi consultate, sub formă de tabel și grafic, aici: https://monitorsocial.ro/data/consumul-gospodariilor/.

Recuperăm greu decalajele indicatorilor demografici privind calitatea vieții
Speranța de viață este indicatorul care sintetizează cel mai bine condițiile de viață – calitatea vieții: când oamenii trăiesc bine, au mai puține motive să moară.

În România, speranța de viață la naștere a crescut semnificativ în ultimele două decenii, de la mai puțin de 69 de ani, în 1995, la 75,6 ani, în 2019.

Rămânem totuși, alături de Bulgaria, mult în urma mediei europene, care depășește 80 de ani.


Din păcate, în anii pandemiei COVID19 (2020-2021) speranță de viață a scăzut la 72,9 ani.
Ecartul dintre speranța de viață a femeilor (76,7 ani) și cea a bărbaților (69,4 ani ani) se menține constant, deși tendința europeană este de reducere. Există, de asemenea , un decalaj între speranța de viață la naștere în urban (76,7 ani) și rural (74,0 ani) – pentru anii 2012-2014, conform Anuarului Demografic al României, ediția 2015.
La 65 de ani (vârsta standard  de pensionare) bărbații din România mai au de trăit, în medie, 12,7 ani, iar femeile – 16,5 ani.
Un alt indicator care reflectă sintetic condițiile de trai (îndeosebi în privința familiilor tinere ) este mortalitatea infantilă. Și acest indicator s-a îmbunătățit semnificativ , de la 21,2 decese la 1000 de nașteri, în 1995, la 5,6, în 2020 (conform INS). 
Suntem pe ultimul loc în UE, mult peste media de 3,6 la mie și peste penultima clasată (Bulgaria, 6,3 la mie).
Decalajele dintre urban și rural sunt imense, mortalitatea infantilă fiind 4,5 la mie în urban și 6,8 la mie în rural.


Precizări:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 

Citește și:

România, printre ţările cu cea mai redusă scădere a cheltuielilor aferente consumului gospodăriilor în 2020