Infirmarea solutiei din cazul Anopolis, facuta in dispretul legii

Voluminosul dosar al accidentului de munca din 5 iunie 2001, de pe nava Anopolis, petrecut in timp ce vasul se afla in docul uscat pentru reparatii la Santierul Naval Constanta, pare fara sfarsit

Numeroasele probe depuse de inculpati, si expertizele efectuate in cauza au ingrosat an de an acest dosar unic prin natura tipului de accident, unic din perspectiva numarului de scoateri de sub urmarire penala (SUP), dar si din perspectiva infirmarilor date de procurorul ierarhic superior. In total au fost trei SUP consecutive urmate de trei infirmari ale solutiei din partea procurorului ierarhic superior, si anume din partea Procurorului General al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta. Specialistii spun ca infirmarea solutiei date de procurorul de caz este reglementata de legiuitor prin Legea de Organizare Judiciara numarul 304/2004, modificata si completata in toamna anului trecut, prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului 60/2006, care a modificat printre altele si art. 64 din aceasta lege. Astfel, la art. 64. alin. 3 din legea sus mentionata, se spune ca "solutiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de catre procurorul ierarhic superior, cand sunt apreciate ca fiind nelegale". Ori, tocmai sub aspectul aprecierii legalitatii, in acest caz, procurorul ierarhic superior trebuia sa observe ca art. 36 si 38 din legea 90/1996, (fosta lege a protectiei muncii), in baza careia inculpatii din dosarul Anopolis au fost trimisi in judecata si in baza carora s-a efectuat completarea urmaririi penale, au fost abrogate odata cu intreaga Lege 90/1996, urmare a intrarii in vigoare a noii Legi 319/2006, denumita Legea securitatii si sanatatii in munca. Magistrati, care au tinut sa ramana in anonimat, spun ca se poate observa usor ca la cap. VIII, infractiuni, din noua lege de protectia muncii, legiuitorul dezincrimineaza infractiunea de neluare sau nerespectare a masurilor de protectia muncii la locurile ce prezinta pericol deosebit, pastrand in schimb doar infractiunea de neluare sau nerespectare a masurilor legale de securitate si sanatate, daca se creeaza un pericol grav si iminent de producere a unui accident de munca. Aceiasi specialisti mai spun ca art. 37 si 38 din noua lege 319/2006, de securitate si sanatate in munca, care au acelasi continut cu articolele 35 si 37 din legea 90/1996 (abrogata), cu singura deosebire ca legiuitorul a introdus un cuvant in plus pentru a fi in concordanta cu directiva europeana a Consiliului nr. 89/391/CEE, care a stat la baza intocmirii noii legi. Astfel, in loc de pericol iminent, conform vechii legi s-a transformat in pericol grav si iminent dat de noua lege, care in conformitate cu definitia data la art. 5 alin (l) din Legea 319/2006, pericol iminent sau pericol grav si iminent au acelasi continut, identic in ambele legi. In acest sens, in vechea Lege 90/1996, norme metodologice cap 8. punctul B, pericol iminent la art. 8 alin (1) se spune ca prin pericol iminent de accidentare se intelege situatia concreta reala si actuala, careia ii lipseste doar prilejul declansator pentru a deveni realitate in orice moment. De asemenea, in noua Lege 319/2006 art.5 alin (l) termenul de pericol grav si iminent are intelesul de situatie concreta reala actuala, careia ii lipseste doar prilejul declansator pentru a produce un accident in orice moment. Aplicarea legii penale mai favorabile In consecinta, noua Lege de securitate si sanatate in munca 319/2006, prin articolele 37 si 38 incrimineaza numai neluarea sau nerespectarea masurilor legale de securitate si sanatate in munca, in caz de pericol iminent, in mod identic cu art. 35 si 37, din Legea protectiei muncii 90/96 (abrogata). Astfel, vechiul act normativ se referea tot la neluarea si nerespectarea masurilor de protectie a muncii in caz de pericol iminent de producere a accidentelor de munca, dezincriminand in schimb infractiunea de neluarea sau de nerespectarea masurilor de protectia muncii la locurile de munca cu pericol deosebit, prevazuta de art. 36 si art. 38 din Legea 90/1996 (abrogata), articol de altfel abrogat prin intrarea in vigoare a legii 319/2006, in baza careia au fost trimisi in judecata toti inculpatii si in baza careia s-a facut completarea urmaririi penale. Prin urmare, si in acest caz, asemanator multora din practica judiciara romana, magistratii, la analiza legalitatii solutiei date de procurorul de caz, erau obligati sa aplice prevederile art. 13 din Codul Penal privind legea penala mai favorabila. In speta de fata, aceasta se referea la dezincriminarea infractiunii de neluare si nerespectarea masurilor de protectia muncii la locurile de munca cu pericol deosebit, in baza careia au fost trimisi in judecata toti inculpatii si in baza careia s-a facut completarea urmaririi penale, infractiune care nu mai este prevazuta in legea 319/2006, unde a ramas doar incriminarea infractiunii de neluare si nerespectare a masurilor de securitate si sanatate in caz de pericol iminent, confort definitiei date de art. 5 alin l. Iata de ce se considera ca, in analiza legalitatii solutiei procurorului de caz, s-a sarit intentionat peste prevederile legale, pentru a da satisfactie grupului de procurori care au anchetat in prima faza accidentul, returnandu-se rechizitoriul pentru completarea urmaririi penale si efectuarea unei noi expertize care sa se bazeze pe rezultatele expertizei tehnice a profesorilor experti de la Universitatea de Petrol si Gaze Ploiesti, efectuata pe durata procesului penal si nu pe cea a specialistilor in mine de carbune de la INSEMEX Petrosani. Motivele de infirmare a solutiei vor face din nou obiectul plangerilor inculpatilor, ca Inspectia Juridica din CSM sa verifice legalitatea acestora, inainte de a se apela la judecatorii de la CEDO.

Scris de: {autor}(DEI){/autor}