Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
11:01 21 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Infractorii

ro

12 Feb, 2005 00:00 1265 Marime text

Delicventa juvenila, un fenomen negativ care ia proportii

Legislatia privind protectia si promovarea drepturilor copilului protejeaza chiar si atunci cand este vorba de fenomenul delicventei juvenile * In cazul in care minorul nu are implinita varsta de 16 ani si comite o fapta penala, singura masura care se ia este internarea intr-un centru de plasament * Dupa doar cateva zile, infractorul minor paraseste centrul si primul lucru pe care-l face in libertate este savarsirea unei noi fapte penale * Cazurile Franiuc, Deveris sau Ionut Cristian, minorii care au dat multa bataie de cap politistilor constanteni, confirma in mod cert aceasta situatie

Savarsirea unor fapte penale de catre minorii care mai apoi nu raspund penal in fata legii, a devenit una dintre cele mai grave probleme cu care se confrunta in ultimii ani, atat directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului, cat si sectiile de politie de pe raza judetului nostru. Chiar daca sunt prinsi, iar faptele lor sunt dovedite, legea in vigoare nu prevede sanctiuni prea drastice. Potrivit acesteia, pentru copilul care a savarsit o fapta si care nu raspunde penal, la propunerea directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului in a carei unitate administrativ-teritoriala se afla copilul, se aplica de obicei fie masura plasamentului, fie cea a supravegherii specializate. In dispunerea acestor masuri, Comisia pentru Protectia Copilului, atunci cand exista acordul parintilor sau al altui reprezentant legal al copilului, ori, dupa caz, instanta judecatoreasca, atunci cand acest acord lipseste, tine seama de mediul in care a crescut si a trait copilul, de conditiile care au favorizat savarsirea faptei, de riscul savarsirii din nou de catre copil a unei fapte prevazute de legea penala si de orice alte elemente de natura a caracteriza situatia copilului. In cazul in care este adoptata masura supravegherii specializate, copilul va fi mentinut in familia sa, sub conditia respectarii de catre acesta a unor obligatii, cum ar fi, frecventarea cursurilor scolare, utilizarea unor servicii de ingrijire de zi, urmarea unor tratamente medicale, consiliere sau psihoterapie, interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea legaturi cu anumite persoane. In cazul in care mentinerea in familie nu este posibila sau atunci cand copilul nu isi indeplineste obligatiile stabilite prin masura supravegherii specializate, comisia pentru protectia copilului ori, dupa caz, instanta judecatoreasca, dupa distinctiile prevazute de legea nr. 279/2004, art. 80 alin. (2), poate dispune plasamentul acestuia in familia extinsa ori in cea substitutiva. In cazul in care fapta prevazuta de legea penala, savarsita de copilul care nu raspunde penal, prezinta un grad ridicat de pericol social, precum si in cazul in care copilul pentru care s-au stabilit masurile de supraveghere speciala savarseste in continuare fapte penale, comisia pentru protectia copilului sau, dupa caz, instanta judecatoreasca dispune, pe perioada determinata, plasamentul copilului intr-un serviciu de tip rezidential specializat. Pe toata durata aplicarii masuri, potrivit legii sunt asigurate servicii specializate, pentru a-i asista pe copii in procesul de reintegrare in societate. Conform realitatii, se pare ca prevederile legii privind protectia si promovarea drepturilor copilului, cel putin in ceea ce priveste copilul care a savarsit o fapta penala si nu raspunde penal, nu ajuta mai deloc la reintegrarea copilului in societate. Este cert faptul ca, o pedeapsa mai grava ar accentua comportamentul negativ al copilului si poate si-ar pune o amprenta asupra intregii vieti, dar nefiind grav pedepsite, aceste fapte sunt, de cele mai multe ori, reluate. Si acest lucru, in primul rand, pentru faptul ca, majoritatea acestor minori sunt copii cu probleme care provin din familii destramate in cadrul carora legile sunt dictate de alcool si saracie.

Cauze principale

Exista multe situatii in care chiar parintii sunt cei care isi trimit proprii copii la cersit sau ii imping la asemenea fapte. Odata prinsi si adusi in fata unui magistrat cu propunerea de arestare, minorii, mai exact cei care nu au 16 ani impliniti, sunt de obicei internati in centre de plasament, comisia de medicina legala ce stabileste existenta unui discernamant la copilul respectiv oferind de obicei in urma examinarii un raspuns negativ. Masura s-a dovedit ineficace de altfel, pentru ca ulterior acestia fug, iar primul lucru facut in libertate este comiterea unei alte fapte penale. La nivelul judetului Constanta, acest fenomen al delicventei juvenile este destul de accentuat, mai ales pe timp de vara. De obicei, politistii constanteni se confrunta cu fapte de talharie ale minorilor, furtul de fier vechi sau sustragerea de bunuri din spatiile comerciale fiind de asemenea la moda in randurile micilor delicventi. Multa vreme, Constanta a fost terorizata de "gasca" lui Constantin Franiuc care ajunsese sa comita mai mult de 30 de infractiuni, fara ca politistii sa nu-i poata face absolut nimic. Celebre au ajuns cele sase furturi ale acestuia la diferite societati comerciale, prejudiciul ajungand la suma de 53 de milioane lei. Actiunile in cazul lui Franiuc erau intreprinse de cele mai multe ori noaptea, intrarea prin efractie in magazine fiind facuta prin spargerea ferestrelor. Un alt celebru reprezentant al delincventei juvenile este Ionut Cristian. Acesta, la numai 14 ani, are la activ zeci de furturi de masini, fapte comise doar pentru ca minorul avea "chef" de sofat. Anul acesta, alti trei minori, toti in varsta de 16 ani au actionat, alaturi de cinci persoane, la demontarea a aproape 40 de metri liniari de cale ferata, a cateva sute de trifoane si alte cateva zeci de placute postament de sina. Si acestea nu sunt decat cele mai cunoscute cazuri. Nu mai punem la socoteala zecile de cazuri de talharie sau micile furturi de prin autobuze. Mai grav este faptul ca, aceste mici fapte de delicventa devin pentru unii un modus vivendi si creeaza un precedent periculos, care ii incurajeaza pe cei asemeni lor. Permisivitatea legislatiei care se fereste sa ii traga la raspundere, dar nici nu ofera sprijin real privind reabilitarea, nu face altceva decat sa "creeze" infractori adulti deosebit de periculosi.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii