Institutul Robert Lansing Serviciile de informații militare ruse sunt considerate responsabile pentru încercarea de a destabiliza situația din România

Serviciile de informații militare ruse sunt considerate responsabile pentru încercarea de a destabiliza situația din România prin organizarea unor proteste de amploare în sprijinul candidatului pro-rus la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu. Revolte au izbucnit la București după ce Biroul Electoral Central a respins candidatura lui Călin Georgescu.
 

Printre dovezile care implică serviciile de informații militare ruse se numără legătura lui Georgescu cu mercenarul Horațiu Potra, asociat cu persoane influențate de interesele Moscovei. În septembrie 2024, Potra a călătorit de la Moscova la Dubai, a vizitat ambasada Rusiei și a fost asociat cu grupul de mercenari „PMC Wagner”, anunță Institutul Robert Lansing.
 

Pe lângă Potra, în cercul lui Georgescu se regăsea și Marin Burcea, fost luptător al Legiunii Străine, care a colaborat cu mișcări neonacionaliste și a lansat o afacere împreună cu Dorina Mihai. Mihai a menținut contacte cu militari ceceni, inclusiv cu generalul Zamid Alievici Chalaev, comandant al forțelor speciale din cadrul Ministerului de Interne Cecen – o legătură indirectă cu Ramzan Kadîrov. De asemenea, ea a publicat fotografii alături de soldați ruși, printre care și combatanți implicați în bătălia pentru Mariupol din 2022.
 

Dorina Mihai a efectuat multiple vizite în Cecenia și a fost recent observată în Dubai alături de forțele speciale cecene. De asemenea, și-a exprimat în mod public admirația față de Vladimir Putin pe rețelele de socializare.
 

Parchetul României a desfășurat o operațiune de amploare vizând anturajul lui Călin Georgescu. Autoritățile au efectuat 47 de percheziții în cinci județe, investigând 27 de persoane. Gruparea lui Horațiu Potra este suspectată că a creat o organizație cu caracter fascist, rasist și xenofob, promovând astfel de ideologii în spațiul public. În plus, aceștia utilizau activ rețelele sociale pentru recrutarea unor persoane cu viziuni similare, o strategie care corespunde metodelor de identificare și racolare utilizate de serviciile militare ruse după februarie 2022.
 

Pe 6 martie, șase persoane din România au fost arestate sub acuzația de tentativă de lovitură de stat și trădare. Acestea mențineau legături cu agenți ai unui stat străin, inclusiv din Rusia, unde au călătorit în mai multe rânduri pentru a-și discuta planurile de preluare a puterii. În acest context, Ministerul Afacerilor Externe al României a decis expulzarea a doi diplomați ruși – atașatul militar, aerian și naval al Federației Ruse la București, precum și adjunctul său, ambii fiind suspectați de activități de spionaj militar.
 

Gruparea plănuia retragerea României din NATO, adoptarea unei noi constituții, schimbarea simbolurilor naționale, desființarea partidelor politice existente și instalarea unui nou guvern format din susținătorii săi. Obiectivul strategic al Rusiei este slăbirea NATO și eliminarea influenței Alianței din regiunea Mării Negre.
 

Posibile indicii privind influența rusă asupra protestelor din România:

1. Campanii coordonate de dezinformare

   • Cercetătorii au identificat operațiuni pe rețelele sociale care propagă narațiuni tipice propagandei ruse. Acestea includ mesaje anti-UE, anti-NATO și anti-occidentale, menite să mobilizeze protestatarii.

2. Analiza activității digitale

   • Studiile asupra protestelor au arătat prezența unor rețele de boți și conturi coordonate, ale căror tipare de comportament sunt similare cu cele observate în alte operațiuni rusești din Europa de Est.

3. Evaluări ale serviciilor de informații

   • Agențiile de intelligence occidentale au avertizat că Rusia utilizează războiul hibrid, inclusiv dezinformarea, pentru a destabiliza statele europene. Deși detaliile sunt în mare parte clasificate, astfel de tactici par a fi folosite și în România.

4. Tactici comparate

   • Analiza experților arată că metodele utilizate în România sunt similare cu cele observate în alte state din regiune, unde implicarea Rusiei este deja bine documentată.

5. Preocupări interne

   • Autoritățile și experții români au semnalat o creștere a propagandei online finanțate din exterior, cu scopul de a influența opinia publică și de a provoca instabilitate.

Aceste elemente indică un tipar specific tacticilor hibride rusești, menite să genereze discordie și să submineze unitatea occidentală. Cu toate acestea, amploarea exactă a implicării directe a Rusiei rămâne dificil de confirmat prin surse deschise.

Motivele strategice ale Rusiei pentru destabilizarea României

1. Subminarea unității NATO și a UE

   • România joacă un rol esențial în cadrul NATO și al Uniunii Europene. Destabilizarea sa ar putea slăbi coeziunea și eficiența acestor organizații, pe care Rusia le percepe drept obstacole majore în calea influenței sale în regiune.

2. Războiul hibrid și operațiunile de influență

   • Rusia folosește de mult timp tactici de război hibrid – combinând dezinformarea, atacurile cibernetice și ingerința politică – pentru a crea diviziuni interne în statele vecine.

3. Avantaje geopolitice

   • Prin destabilizarea României, Moscova urmărește să reducă influența occidentală în regiune și să își extindă propriile capacități strategice.

4. Exploatarea sentimentelor naționaliste și populiste

   • Campaniile de propagandă finanțate de Rusia amplifică diviziunile sociale, alimentând tensiunile naționaliste și populiste, ceea ce fragmentează scena politică internă.

5. Slăbirea flancului estic al NATO

   • O Românie instabilă ar putea deveni un punct vulnerabil pentru securitatea Europei de Est, complicând eforturile NATO de a descuraja agresiunile rusești în regiune.

Destabilizarea României s-ar traduce și prin slăbirea sprijinului european și NATO pentru Republica Moldova, oferind astfel Kremlinului ocazia de a exercita presiuni mai mari asupra Chișinăului.

Implicarea Dianei Șoșoacă și impactul asupra alegerilor

Anterior, au existat indicii privind legăturile senatoarei Diana Șoșoacă cu serviciile de informații militare ruse. Kremlinul luase în considerare susținerea candidaturii sale la alegerile prezidențiale din România.
 

De ce Călin Georgescu evită eticheta de politician pro-rus?

Călin Georgescu este îngrijorat de asocierea sa cu Rusia din mai multe motive interconectate:

1. Viabilitatea electorală

   • În contextul sensibil actual, o imagine pro-rusă i-ar putea îndepărta alegătorii care susțin parteneriatele strategice ale României cu Occidentul.

2. Preocupări legate de securitatea națională

   • Mulți români privesc Rusia cu suspiciune, iar o apropiere de Kremlin ar putea ridica semne de întrebare asupra loialității sale față de interesele naționale.

3. Credibilitate politică

   • Asocierea cu Rusia într-un climat geopolitic tensionat poate genera acuzații de interferență străină și poate eroda încrederea publicului în candidatura sa.

4. Impact asupra relațiilor internaționale

   • România este puternic ancorată în UE și NATO, iar o percepție pro-rusă i-ar putea afecta relațiile cu aliații occidentali, influențând inclusiv sprijinul diplomatic și economic de care beneficiază țara.

În concluzie, teama lui Georgescu de eticheta „pro-rus” nu este doar o problemă de imagine, ci și o chestiune strategică. O astfel de percepție i-ar putea submina cariera politică și ar putea afecta poziția României în cadrul alianțelor sale occidentale, care au fost esențiale în direcția de dezvoltare a țării după Războiul Rece.

Citește și 

Detalii din referatul de arestare Marin Burcea, zis „Lunetistul” din Constanța, Dorina Mihai și colierul cu „LOVE” de la liderul cecen