Interviu online cu Gheorghe Donţu, candidatul Partidului Ecologist Român la Primăria Constanţa „Există o «dictatură» a actualei administraţii, care nu lasă nicio speranţă pentru jumătate din populaţie"

În ianuarie 1978, lua fiinţă Partidul Ecologist Român, în perioada dictaturii comuniste, ca o formă de luptă politică împotriva ignorării complete a răspunderii politice, morale şi materiale a guvernării comuniste, faţă de distrugerile provocate vieţilor oamenilor, solului, atmosferei, florei şi faunei, de poluarea chimică, fizică, biologică, politică şi morală a teritoriului României şi a întregii societăţi româneşti în ansamblul ei, violarea continuă a drepturilor omului de către autorităţile statului român. Fondatorul lui a fost profesorul Petre I Metanie, cunoscut dizident din Bacău. Înfiinţarea partidului a fost anunţată la radio Europa Liberă.
Candidatul Partidului Ecologist Român la Primăria Constanţa, Gheorghe Donţu, vine în faţa alegătorilor cu o metodă de ecologizare, atât a mediului înconjurător, cât şi a actualei clase politice. Cu un partid dizident în anii comunismului în spate, Donţu vrea să le ofere constănţenilor un oraş fără taxe locale, să readucă preţul gigacaloriei la valoarea din 2007 (150 de lei) şi să elimine absurda taxă de linişte, specifică acestui oraş. Candidatul Partidului Ecologist Român le propune constănţenilor o administraţie locală corectă, apropiată de cetăţean şi de nevoile lui, o Constanţă lipsită de construcţii ridicate pe spaţiul verde ori fără a avea autorizaţii, în care să nu se mai vorbească despre retrocedări ilegale sau despre vreun simbol lăsat în paragină. Un oraş curat, frumos, european, fără mizeriile actualei perioade, cu bani publici cheltuiţi la vedere, fără licitaţii oferite pe tavă acoliţilor. O alternativă ECO-logică.

De ce v-aţi decis, după atâţia ani de politică, să „atacaţi" Primăria Constanţa?

Cred că am decis să intru în prim-planul politicii tocmai pentru a reda curajul constănţenilor. Există teama de a candida, poate şi teama de insucces şi acesta este motivul principal pentru care Donţu şi PER am decis să intrăm în prima linie a bătăliei electorale.

PER, partidul pe care îl reprezentaţi, a fost creat ca o formă de luptă împotriva politicii comuniste. Înfiinţarea sa, în 1978, a fost anunţată la radio Europa Libera. Consideraţi candidatura dumneavoastră o luptă împotriva „dictaturii" actualei administraţii publice?

Aşa cum remarcaţi, Partidul Ecologist Român, creat în plină „dictatură" comunistă, arată germenii dizidenţei şi îl definesc ca atare, ca un partid la limita anti sistem. Există astăzi o „dictatură" la nivel naţional a aleşilor locali, care sunt protejaţi, din păcate, şi de o legislaţie total nepotrivită şi total antidemocratică promovată prin această lege electorală, care nu face altceva decât să consacre actualele administraţii. Cu alte cuvinte, această lege bate în cuie pe actualii aleşi pentru că au la îndemână toate resursele. Dacă revenim la Constanţa, este evident că de ani buni există o „dictatură" a actualei administraţii, care nu lasă nicio speranţă pentru aproximativ 50% din populaţie. Actuala administraţie are un grup de favoriţi, pe care îi protejează şi de care are grijă de opt ori pe an, abandonându-ne cu bună ştiinţă pe toţi ceilalţi. Împotriva unei asemenea „dictaturi" ne-am hotărât să luptăm.

Constanţa este cunoscută ca oraşul cu gigacalorie mare. Care credeţi că este soluţia pentru a uşura populaţia de această povară, a unei întreţineri exagerate?

În 2006, gigacaloria era 107 lei, 2007 - 119 lei plătea populaţia dintr-un cost real de 240 de lei, 2012 - 338 de lei. Pentru comparaţie, v-aş spune că în 2012 Bucureştiul plăteşte 170 lei, Năvodari 186 de lei, Braşov 191 de lei, Timişoara 252 de lei. Noi constatăm că, în actualul preţ al gigacaloriei plătite de populaţie, aproximativ 30% sunt costuri de transport impuse de RADET, mai constatăm că sunt aproximativ 30% pierderi pe traseu. Soluţia noastră: un parteneriat public-privat pentru reabilitarea reţelei, iar la metoda tradiţională de producere a energiei termice (combustibilul folosit - gazul), vom adăuga energia produsă prin aplicaţii fotovoltaice, centrale solaro-electrice, Constanţa fiind unul dintre judeţele favorizate de climă şi sol, ajungând astfel la o gigacalorie, după calculele noastre, cu 40% mai ieftină.

De asemenea, Constanţa este oraşul taxelor absurde (ex. taxa de linişte). Propuneţi o Constanţă fără taxe. Care este soluţia pe care aţi identificat-o în acest sens?

Aţi amintit de taxa de linişte. Taxa de linişte este, în primul rând, o taxă împotriva investitorilor, este o taxă care afectează potenţialii investitori, este o taxă care afectează motorul economiei, oamenii de afaceri. Voi propune în prima şedinţă a Consiliului Local eliminarea taxei de linişte, tocmai pentru a da o şansă investitorilor, pentru a despovăra de un bir în plus agenţii economici, pe care ni-i dorim prieteni într-un viitor parteneriat cu primăria. Toate acestea, în perspectiva aplicării unei strategii prin care să relocăm firmele în Constanţa.

Credeţi că există leac pentru meteahna celor care construiesc fără autorizaţie, sub privirea îngăduitoare a administraţiei locale actuale?

Da, respectarea PUG-ului, dacă există. Dacă nu, adoptarea imediată a unui PUG (Plan Urbanistic General). Nu există ţară, comunitate civilizată a cărei administraţie să nu aibă un PUG.

Cum poate scăpa Constanţa de pecetea de „oraşul cu retrocedările ilegale"?

Simplu ca şi oul lui Columb! Prin respectarea legii! Amânarea sine die a cererilor de retrocedare a dus, cum era şi de aşteptat, la cesionarea către terţi a drepturilor litigioase. Şi, de aici, întreaga sarabandă a dosarelor, a încălcării repetate a legii, ignorarea justiţiei şi toată povestea binecunoscută.

Dacă aţi fi fost primar în locul lui Radu Mazăre, cum aţi fi tratat problema Cazinoului sau pe cea a zonei peninsulare? Care ar fi fost soluţiile pentru simbolurile oraşului?

Am răspuns deja la jumătate din această întrebare. Este nevoie de urgentarea soluţionării proceselor de retrocedare, este nevoie de soluţii arhitectonice şi urbanistice făcute şi propuse de specialişti. Cazinoul a făcut parte dintr-un ansamblu arhitectonic care cuprindea întreaga Peninsulă. După părerea mea, dacă ar fi fost dat Cazinoul în administrare privată, dacă i s-ar fi dat Cazinoului destinaţia iniţială în acelaşi timp cu dezvoltarea zonei peninsulare, astăzi Cazinoul ar fi putut fi un simbol.

Aşa cum se ştie, licitaţiile municipalităţii şi ale Consiliului Judeţean s-au dus, în mare parte, înspre acoliţii actualei administraţii. Licitaţiile au fost atribuite unor societăţi precum SOTI Neptun, Telegraf Advertising, Pomacost şi multe altele din acelaşi grup. Astfel, Constanţa a fost văduvită de mulţi bani. Poate o administraţie locală să-şi facă treaba şi de altă manieră, fără prietenii sau grupuri de interese?

Este o problemă a tuturor administraţiilor locale despre care vorbeam anterior şi care au impresia că au primit moştenire comune, oraşe, municipii şi au devenit proprietari. Despre transparenţa banului public, trebuie să fie prima preocupare a mea, a primarului Donţu. Va fi o prioritate absolută transparenţa cheltuirii banului public. De fapt, respectarea legii. Ce se întâmplă când nu respectăm legea? Constataţi dumneavoastră, ca şi noi toţi: dispar banii, vinovaţii nu există, oraşul şi noi toţi suntem mai săraci.

Spuneţi că promovaţi Ecologia Politică. Consideraţi că trăim într-o societate axată pe ecologie, interesată de mediul înconjurător, atât cel în care trăim, cât şi cel politic?

Poate că sunteţi surprinşi de termenul Ecologie Politică. Ecologia poate fi definită drept constatativă, specifică organizaţiilor ecologiste, sau de atitudine, militantă, participativă, specifică partidelor. Definim prin aceasta ecologia politică. Ecologia politică acoperă toate marile probleme ale vieţii contemporane şi este o alternativă la ideologiile politice clasice. Ecologiştii militează împotriva risipei inutile de materie şi energie pentru dezvoltarea societăţii în limitele impuse de o planetă cu resurse şi dimensiuni limitate. Aş spune că secolul în care trăim va fi eoclogist sau nu va fi deloc. Nu este neapărat o ameninţare, ci o realitate.

Credeţi în Ecologia Politică sau în ecologizarea clasei politice, în special a celei locale?

Despre Ecologia Politică v-am spus. Cât despre ecologizarea clasei politice, este lupta noastră permanentă. Este vizibil cu ochiul liber, opinia publică a dat verdictul, actuala clasă politică este compromisă, nu se mai bucură de încrederea majorităţii. Parlamentul este una dintre cele mai detestate instituţii ale statului român. Aş putea face aici o paranteză. Este foarte rău că este aşa, pentru că parlamentul reprezintă fundamentul oricărei democraţii.
Vrem sau nu vrem, schimbarea din mers a garniturilor politice este obligatorie. Partidul Ecologist Român militează cu toată forţa de care este în stare pentru oameni noi şi, în aceeaşi măsură, propune pe listele în consecvenţa ideii, în majoritate oameni curaţi, oneşti, în care sperăm ca alegătorii să aibă încredere. Cred în necesitatea, în obligativitatea ecologizării clasei politice.

Propuneţi transformarea Constanţei într-un oraş cu taxe mici şi fără impozit. Cum credeţi că veţi reuşi să realizaţi această promisiune?

Sloganul nostru electoral este Gratis, un oraş Eco-logic, la care adăugăm un alt slogan electoral: Constanţa, un oraş fără taxe. Întrebarea firească ce vine în mintea tuturor este: se poate? Răspunsul nostru este DA. Cum? Prin implicarea locuitorilor acestui oraş într-un program de reciclare selectivă a gunoiului menajer. Astăzi, fiecare familie plăteşte o anumită sumă de bani, deloc de neglijat, pentru că predă gunoiul, taxa de habitat. Unii dintre noi selectăm PET-urile, dozele, este adevărat, în cantităţi foarte mici şi pentru care nu primim niciun ban. Noutatea pe care o propunem noi este aceea că toţi cetăţenii care vor preda gunoi menajer selectat la centrele de colectare înfiinţate în cartiere, în jurul pieţelor pentru început vor primi un card. Fiecare contribuabil care va intra în acest program va primi câte un card cu CNP-ul pe el, pentru a putea fi identificat. Acest card va fi introdus într-un automat care va primi aceste deşeuri, iar pentru fiecare cantitate de deşeuri depusă vor primi în contul cardului o sumă de bani care va fi folosită mai apoi pentru plata taxelor şi impozitelor. Contribuabilul va primi şi o chitanţă la fiecare depunere, pentru a avea dovada. Primăria va valorifica aceste deşeuri. Din banii rezultaţi, noi considerăm că o familie de 3-4 persoane îşi poate achita impozitul pe casă, pe maşină şi taxa de habitat.
Prin această colectare selectivă, cantitatea de deşeuri colectată de firma de salubritate se va înjumătăţi, iar contractul acestei societăţi cu Primăria se va micşora şi, implicit, se va diminua şi taxa de habitat.
Oamenii ne pot căuta pentru a discuta această idee la sediul nostru de pe bulevardul Alexandru Lăpuşneanu nr. 54, vis-a-vis de Universitatea Şaguna, şi pe site-ul www.per-ct.ro.

De ce acum nu se colectează selectiv? Sau se colectează, dar ineficient?

Pentru că nu este stimulat cetăţeanul, ceea ce facem în programul nostru, din cauza lipsei de implicare a autorităţilor locale, care nu au explicat populaţiei importanţa ecologiei şi a unui mediu curat.

Care este interesul autorităţii publice locale actuale în a menţine taxe şi impozite mari sau un preţ majorat al gigacaloriei?

Orice autoritate publică locală are obligaţia să construiască un buget cât mai mare. Noi credem că din taxe şi impozite mai mici colectate de la mai mulţi contribuabili putem construi un buget normal pentru Primăria Constanţa. Actuala administraţie, pentru că nu are soluţii şi nu a creat locuri de muncă, nu a lărgit baza de impozitare, menţine un buget ridicat din taxe şi impozite mari. În această categorie se poate include şi gigacaloria. Poate ar fi de menţionat că dintr-un buget construit forţat, actuala administraţie plăteşte angajaţii „căpuşă" ai primăriei şi ai instituţiilor subordonate şi clientela licitaţiilor.

Care sunt principalele problemei ale Constanţei, dar nu din punctul de vedere al candidatului la primărie, ci al cetăţeanului Gheorghe Donţu?

Ca şi cetăţean mă deranjează lipsa spaţiilor verzi, a unui parc curat, întreţinut, în care să-ţi petreci cu plăcere timpul liber. Mă deranjează că în oraşul Constanţa canalizarea nu funcţionează şi că sunt locuri în care bălteşte apa şi după o săptămână după ultima ploaie, mă deranjează trotuarele aproape impracticabile pe care nu-ţi poţi plimba copilul cu căruciorul, mă deranjează praful şi, în general, mizeria.

Constanţa ultimilor ani nu seamănă cu ceea ce ştiam despre oraşul nostru. Ne este frică să mergem seara pe stradă, ne temem să nu ne fie sparte locuinţele. Constanţa a fost comparată cu Brazilia, din acest punct de vedere, de către actualul primar. Care credeţi că sunt soluţiile pentru protejarea populaţiei de infractori?

Cetăţenii unui oraş au nevoie să se simtă liberi. Libertatea cetăţenilor este asigurată, în primul rând, de siguranţa şi ordinea publică, servicii pe care trebuie să le ofere primăria. Ne pândeşte la fiecare pas insecuritatea personală, ne este frică să ne lăsăm copiii să vină singuri de la şcoală sau să lăsăm o pungă goală în maşină. Sunt cetăţeni din cartierul CET Palas care au solicitat înfiinţarea unei secţii de Poliţie în zona lor. Putem spune că toate acestea creionează un oraş nesigur pentru majoritatea populaţiei, în contrast cu o mână de indivizi care îşi permit o pază privată. Soluţia noastră: prioritate absolută pentru siguranţa şi ordinea publică în folosul cetăţeanului.

A fi primar de Constanţa înseamnă, automat, şi a te ocupa de staţiunea Mamaia. Propunerea actualei administraţii locale este turismul de... party, cu o pregnantă conotaţie sexuală. Cum credeţi că poate fi dezvoltată fosta „perlă a litoralului românesc" pentru a atrage turiştii străini? Este varianta actuală una fericită?

Nu cred că soluţia propusă de actuala administraţie este soluţia cu care ar trebui să ne mândrim. Nu aş vrea să dezvolt subiectul conotaţiei sexuale, aş vrea doar să spun că pentru Mamaia, aşa cum era denumită ea „perla litoralului românesc", ar trebui găsite soluţii pentru prelungirea perioadei de funcţionare a hotelurilor şi poate că la fel de important este şi să găsim soluţii pentru a asigura turiştilor, în afară de masă şi cazare, şi alte forme de a-şi petrece timpul liber, de a lărgi baza de agrement. La fel de importantă mi se pare problema personalului din Mamaia care nu are continuitate în muncă.