Investiție de amploare Se aprobă indicatorii economici pentru modernizarea canalelor navigabile ale Dunării. Peste 330 milioane de euro

• Valoarea estimată a lucrărilor de modernizare a CDMN și CPAMN conform studiului de fezabilitate este de 1.673.251.758 lei
• Lucrările pentru restabilirea secțiunii proiectate inițial a canalului se vor executa sub nivelul apei pentru obținerea formei geometrice proiectate a canalului si vor consta în excavații realizate cu utilaje specifice lucrului la apă

 
Ministerul Transporturilor a publicat, în transparență decizională, Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții “Modernizarea canalelor navigabile ale Dunării: Canal Dunăre – Marea Neagră şi Canal Poarta Albă – Midia, Năvodari în vederea creşterii siguranţei navigaţiei”.
 
ACN este administrație portuară şi de căi navigabile interioare şi îndeplinește funcția de autoritate portuară şi de căi navigabile, după cum urmează: 
   a) în porturile a căror infrastructură de transport naval aparținând domeniului public al statului i-a fost concesionată de către Ministerul Transporturilor, printre care se află și portul Luminița; 
   b) pe Canalul Dunăre-Marea Neagră, situat între Portul Constanța-Sud-Agigea şi Dunăre, malurile canalului, inclusiv zonele de siguranță ale acestuia, precum şi pe zona din albia Dunării, adiacentă gurii canalului, până la limita dreaptă a șenalului navigabil al Dunării, prin care se asigură accesul navelor în canal; 
   c) pe Canalul Poarta Albă - Midia - Năvodari în lungime de 27,500 km, situat între portul Midia, km 0 al canalului, şi confluența cu Canalul Dunăre-Marea Neagră, la km 29 + 41 al acestuia, inclusiv bifurcația în lungime de 5 km, parte integrantă a Canalului Poarta Albă - Midia - Năvodari, şi pe malurile canalului, inclusiv zonele de siguranță ale acestuia stabilite conform reglementărilor în vigoare.
Canalul Dunăre – Marea Neagră (CDMN) face legătura între fluviul Dunărea la Cernavodă şi acvatoriul fluvio-maritim al portului Constanța, zona Constanţa Sud – Agigea și are o lungime de 64,410 km.  Sectorul aferent prezentului proiect este în lungime de 62,400 km, respectiv de la km 0+000 (km 64+410 navigatie) la km 62+400 (km 2+010 navigație). Din punct de vedere administrativ, lucrările se execută pe următoarele UAT-uri: Cernavodă, Saligny, Mircea Vodă, Medgidia, Castelu, Poarta Albă, Murfatlar (Basarabi), Valu lui Traian, Bărăganu, Topraisar, Cumpăna și Agigea, situate în județul Constanţa.
 
Canalul Poarta Albă – Midia, Năvodari (CPAMN) reprezintă ramura de nord a canalului principal şi face racordul cu zona Midia a portului Constanța şi portul Luminița - Tașaul. Lungimea CPAMN este de 27,5 km, la care se adaugă 5 km ramura Luminița. Sectorul aferent prezentului proiect este în lungime de 25,27 km + 5 km ramura nordică spre portul Luminița. Din punct de vedere administrativ, lucrările se execută pe următoarele UAT-uri: Poarta Albă, Ovidiu, Lumina și Năvodari, situate în județul Constanța.
 
Cauzele identificate/factorii care au determinat deteriorări/avarii sunt:

• acțiunea valurilor produse de vânt şi de circulația navelor şi convoaielor cu viteze mai mari decât cele luate în considerare la proiectare;
• acțiunea fenomenelor hidraulice generate de navele şi convoaiele aflate în mișcare, cum sunt jetul elicei şi curentul invers, ce acționează asupra fundului canalului şi taluzurilor;
• acțiunile mecanice directe produse de nave/ convoaie prin izbiri, ancoraj, sloiuri sau pod de gheață;
• variațiile rapide ale nivelului apei din canal;
• sustragerea de anrocamente din apărările de mal, sau rearanjarea acestora ca locuri de pescuit (scaune, trepte, reazeme), de către localnici;
• creșterea vegetației stuficole şi a arbuștilor pe taluzuri şi în văile afluențe care debușează în canal, în zona de variație a apei în canal;
• supraalimentarea acviferului cuaternar de la baza loessului cu apă din irigații şi din precipitațiile care au premers declanșarea alunecărilor; apa a pătruns prin fisurile şi crăpăturile provocate de contracția argilelor roșii în timpul verii şi s-a infiltrat în sistemul de microfisuri, ceea ce a condus la scăderea caracteristicilor de rezistență la forfecare a argilelor roșii;
• drenarea necorespunzătoare a afluxului de apă de la baza loessului de către sistemul de drenaj, captare şi evacuare a apei, care în timp s-a colmatat sau s-a deteriorat;
• în cazul celor mai mari alunecări (alunecarea de la km 57+500 ÷ 58+500 (km 6+910 ÷ 5+910) mal drept, produsă în anul 1996 şi alunecarea din zona km 57 +000 ÷ 57+200 (km 7+410 ÷ 7+210) mal stâng, un factor favorizant al declanșării alunecărilor de teren l-a constituit alimentarea cu apă a taluzurilor ca urmare a construirii la cota terenului natural a unui bazin pentru irigații (în prezent abandonat) din care apa s-a infiltrat în taluzuri, respectiv realizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare a caselor construite aproape de malul canalului, în localitatea Cumpăna;
• ploile torențiale care se înregistrează periodic în zonă şi care deversează pe taluzuri, provocând şiroiri, ravene, ebulmente. În curgerea lor peste taluzuri, antrenează material, pe care îl depune de drumul tehnologic şi de intervenție de la cota +10 mrMBşi chiar în canal, afectând în acelaşi timp integritatea taluzurilor stabile.
• la cca. 33 de ani de la darea în exploatare a CPAMN, problemele principale sunt reprezentate de ravinările malurilor de pe sectorul cuprins între desprinderea din CDMN, km 0 (km 27+500) şi km 12+000 (km 15+500) şi de căderea blocurilor de piatră din taluzurile în calcar nefinisate de pe tronsonul km 12+000 ÷ 15+000 (km 15+500 ÷ 12+500). Cca. 50% din volumul de piatră brută care alcătuiește carapacea apărării de mal a secţiunii udate din bieful I al canalului, nu se mai regăsește în amplasament, fiind necesară completarea la profilul iniţial.

 
Principalele probleme cu care se confruntă drumurile tehnologice, atât cele de pe CDMN, cât şi cele de pe CPAMN, se datorează șiroirilor provocate de scurgerea necontrolată a apelor pluviale, apariția de gropi/şleauri datorate circulației autovehiculelor grele, dar şi căderilor de material din versanți, pe sectoarele înalte ale celor două canale.
 
Valoarea estimată a lucrărilor de modernizare a CDMN și CPAMN conform studiului de fezabilitate este de 1.673.251.758 lei (aproximativ 338,26 milioane Euro, la cursul 1 euro = 4,9466 lei). Durata de execuție a lucrărilor este de 60 luni. Studiul de fezabilitate a fost avizat în CTE – MTI cu Avizul nr. 133/142 din 21.09.2022 și în Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Național și Locuințe cu avizul nr. 77/02.11.2022.

 
Investiția
 
În cadrul obiectivului de investiții se vor realiza următoarele lucrări care vor contribui la creșterea siguranței navigației pe CDMN și CPAMN:
CDMN – lucrări de reabilitare și modernizare a biefurilor I și II, cu lucrări noi de consolidare în zona de platou atât pe malul stâng, cât și pe malul drept pe o lungime cumulată de 2050 ml:

5. BIEF I - km 0+000 – 4+105 (km 64+410 - 60+305)

• Lucrări de intervenție

• Reabilitarea apărării de mal din anrocamente, la dimensiunile, pantele şi grosimea inițială;
• Reabilitarea drumurilor tehnologice şi de intervenție și a podurilor de pe aceste drumuri, executate peste văile afluente care debușează în canal.

 

5. BIEF II - Sectorul de luncă, între Cernavodă şi Murfatlar km 4+105 – 41+300 (km 60+305 – 23+110)

• Lucrări intervenție

• Refacerea apărării de mal din anrocamente, la dimensiunile, pantele şi grosimea inițială.
• Reabilitarea drumurilor tehnologice şi de intervenție și a podurilor de pe aceste drumuri, executate peste văile afluente care debuşează în canal;

• Lucrări noi

• Extinderea lucrărilor de consolidare existente pe malul drept din zona km 30 + 430 (km 33+980) prin realizarea unui zid de sprijin din beton armat, cu lungimea cumulată de 40 m, fundat pe piloţiforaţi.
• Montarea fibrei optice într-o canalizație executată pe malul drept.

 

5. BIEF II - Sectorul de platou, între Murfatlar si Agigea – km 41+300 – 62+400 (km 23+110 – 2+010)

• Lucrări intervenție

• Reabilitarea şi finalizarea lucrărilor de drenare, colectare, dirijare şi evacuare controlată în canal a apelor de exfiltrațieşi pluviale,
• Reabilitarea drumurilor tehnologice de exploatare şi de intervenție;
• Reabilitarea podurilor de pe drumurile tehnologice peste văile afluente;
• Finalizarea protecției taluzurilor în crete şi calcare cu elemente prefabricate  umplute cu piatra sparta si capac din beton
• Refacerea taluzelor afectate de ravene

• Lucrări noi

• Execuţia de noi lucrări de scurgere şi evacuare a apelor pluviale și de exfiltratie (rigole, descărcători verticali, rigole ranforsate);
• Lucrări de captare a izvoarelor prin realizarea de măşti/cordoane drenante sau drenuri transversale;
• Execuție cavalieri pe creasta taluzului (la cota terenului natural)
• Realizarea lucrărilor de consolidare şi susținere a taluzurilor pe zonele instabile sau cu potențial de instabilitate
• Plantare arbuști pe taluzurile canalului
• Drum acces la lucrările noi de consolidare.
• Montarea fibrei optice într-o canalizaţie executată pe malul drept, adiacent drumului tehnologic de la cota 10 mrMB
• Execuția unui pod nou la km 53+030 (km 11+380) mal drept la cota terenului natural peste valea Cumpăna – Potârnichea

CPAMN- lucrări de reabilitare și modernizare a biefurilor I și II cu soluția pentru malurile înalte cu plase ancorate si reabilitarea drumurilor existente cu strat de piatra, si anume:

• Lucrări de intervenție

• Reabilitarea sistemului existent de scurgere si evacuare a apelor prin dezafectarea lucrărilor existente distruse, urmata de execuțialucrărilor noi de scurgere si evacuare a apelor pluviale şi de exfiltrație;
• Reabilitarea apărării de mal din canal;
• Refacerea taluzelor afectate de ravene;
• Reabilitarea drumurilor de acces existente (cu strat din piatra spartă) și a podurilor.

• Lucrări noi

• Lucrări noi de scurgere și evacuare a apelor;
• Execuție cavalier la cota terenului;
• Protecția taluzului în calcar cu plase ancorate;
• Executare lucrări de consolidare conform secțiunilor tip;
• Măști/cordoane drenante, drenuri transversale;
• Amenajare drumuri de acces pe banchetele canalului pentru execuția lucrărilor de consolidare;
• Plantare arbuști pe taluzurile canalului;
• Canalizație fibră optică.

 
Înainte de începerea lucrărilor pe cele două canale, se va realiza o operațiune de pregătire a amprizei lucrărilor prin eliminarea vegetației crescute pe taluzurile canalelor, din văile afluente care debuşează în canale şi de pe celelalte lucrări (drumuri, şanțuri, rigole), curățire de crengi și alte depuneri (gunoaie), etc, strângerea acestora în grămezi, încărcarea lor şi transportul într-un depozit autorizat.
       
 Pe toată lungimea aferenta Biefului I si Biefului II se propun lucrări pentru restabilirea secțiunii proiectate inițial a celor două canale, respectiv se propune realizarea lucrărilor de eliminare a obstacolelor din cuneta canalului și curățarea materialului din canal pentru asigurarea adâncimii de navigațiecorespunzătoare pentru nave/convoaie.
 

Lucrările pentru restabilirea secțiunii proiectate inițial a canalului se vor executa sub nivelul apei pentru obținerea formei geometrice proiectate a canalului si vor consta în excavații realizate cu utilaje specifice lucrului la apă.
 
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.