Datele de la servicii despre Călin Georgescu, declasificate Iohannis declasifică informaţiile prezentate de SRI, SIE şi MAI în şedinţa CSAT din 28 noiembrie (DOCUMENTE)

Preşedintele Klaus Iohannis a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituţiilor emitente, a informaţiilor prezentate de SRI, SIE şi MAI, în şedinţa CSAT, potrivit anunțului  Administraţiei Prezidenţiale.

Anunțul oficial 

”Preşedintele României, Klaus Iohannis, a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituţiilor emitente, a informaţiilor prezentate de Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe şi Ministerul Afacerilor Interne în cadrul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, din data de 28 noiembrie 2024” 

”Totodată, precizăm că Hotărârea adoptată de membrii CSAT în şedinţa din data de 28 noiembrie 2024 a fost transmisă, la finalul şedinţei, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Autorităţii Electorale Permanente, Biroului Electoral Central, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Justiţiei şi Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii pentru a întreprinde de urgenţă demersurile necesare, conform competenţelor legale, în vederea clarificării aspectelor prezentate în şedinţa CSAT”, mai precizează Administraţia Prezidenţială. 



În secțiunea Document a materilaului puteți consulta următoarele documente: Document CSAT Ministerul Afacerilor Interne Document CSAT Serviciul de Informații Externe; Document CSAT Serviciul Român de Informații I; Document CSAT Serviciul Român de Informații II; Document CSAT Serviciul de Telecomunicații Speciale.



Ce spune SRI 


Potrivit SRI, au fost obţinute date care au relevat o campanie de promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral, dar şi exploatarea algoritmilor unor platforme de social media pentru creşterea în ritm accelerat a popularităţii lui Călin Georgescu, arata News.ro.

Ascensiunea acestuia în sodajele de opinie a fost determinată de o campanie coordonată de creştere a popularităţii, amplificată cu două săptămâni înainte de data scrutinului, în special pe platforma Tik Tok, care a reuşit să asigure victoria în primul tur cu 22,94%.

SRI afirmă că Georgescu se afla la un nivel de notorietate foarte scăzut cu câteva săptâmâni înainte de scrutin. ”În sondaje din perioada 15-20 noiembrie, acesta a fost clasat pe locul 6, cu 6,2% intenţie de vot, iar la 20-21 noiembrie, sondajele îl cotau pe Călin Georgescu la 10.6%.

SRI arată despre candidatul Călin Georgescu a declarat la AEP 0 lei buget de campanie, respective că nu a cheltuit nicio sumă în cadrul acesteia. Datele deţinute au relevat implicarea contului Tik Tok ”bogpr”, utilizat de cetăţeanul român Bogdasn Peşchir, în finanţarea promovării lui Georgescu.


Acesta, utilizând contul ”bogpr” a realizat donaţii pe Tik Tok de peste un million de euro. Implicarea acestuia în finaţarea promovării lui Călin Georgescu la nivelul platformei a fost confirmată inclusiv de reprezentanţii Tik Tok în dialogul cu autorităţile române. Aceştia au confirmat identitatea utilizatorului ”bogpr” şi a menţionat că acesta a efectuat plăţi în valoare de 381.000 de dolari, în perioada 24.10 – 24.11 2024 către utilizatori ai unor conturi de Tik Tok implicaţi în promovarea candidatului Călin Georgescu, inclusiv după data inchiderii campaniei electorale.

Bogdan Peşchir afişează un nivel de trai care nu coresppunde activităţilor derulate prin intermediul companiei deţinute, respective DIGITAL ON-RAMP SOLUTIONS SRL Braşov, înfiinţată în anul 2021.  Anterior, acesta a lucrat ca programator în cadrul unor entităţi din Braşov, care sunt associate cu domeniul criptomonedelor şi sunt deţinute, printer alţii, de Gabriel Prodănescu, persoană care este şi cetăţean al Africii de Sud, unde a emigrat în 1995.

SRI mai arată că finanţarea influencerilor Tik Tok a fost asigurată prin platforma FameUp, dedicate monetizării activităţilor de promovare în mediul online, la nivelul căreia a fost publicată oportunitatea de reclama.

Una din metodele de atragere la colaborare a influencerilor români pentru promovarea candidaturii lui Călin Georgescu a fost contactarea pe email a acestora de firma FA Agency, de origine sud-africană, care oferea suma de 1.000 de euro pentru distribuirea unui videoclip realizat de aceştia.
  Ce arată documentele MAI declasificate 

 Verificările în mediul online au validat existența uneui campanii electorale neetichetate ca atare, în care, începând cu luna noiembrie a anului 2024, un număr de peste 100 de influenceri (care numărau în total peste 8 milioane de urmăritori activi) au fost supuși unei acțiuni de manipulare în privința identității candidatului promovat.

TikTok nu a implementat instrucțiunile BEC privind marcarea drept candidat politic respectiv marcarea materialelor electorale de tip video cu codul unic atribuit de AEP fiecărui candidat.

„Analiza a relevat o creștere abruptă în intervalul 13-26 noiembrie 2024 ajungând pe locul 9 la nivel mondial în tipul trendurilor de promovare a conținutului video asociat mai multor hastag-uri utilizate în campania electorală a lui Călin Georgescu (...) explozia numărului de vizualizări, de ordinul sutelor de milioane fiind înregistrată ulterior datei de 25.11.2024”.

Aproximativ 130 de conturi TikTok au transmis video-uri în care influenceri naționali au promovat un scenariu predefinit, similar cu acțiuni de influențare a intenției de vot în Republica Moldova.


O etapă esențială a campaniei a vizat asocierea profilului ideal de președinte menționat cu candidatul Călin Georgescu.

„Unii dintre susținătorii campaniei implicați în promovarea și cumpărarea de voturi sunt exponenți ai mediilor extremiste de dreapta, infracționale și ai cultelor religioase, implicate anterior în promovarea unor narative proruse, antisemnite, anti NATO sau împotriva Ucrainei”.


Date din documentele SIE 

România — alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO — a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale Rusiei, existand un interes în creștere la Kremlin pentru a influența (cel putin) mood-ul și agenda în societatea romaneasca in context electoral prin:

- propaganda și dezinformare (inclusiv prin utilizarea de tehnologii emergente în activitati tintite pe grupuri si comunitati specifice – ex. prin agregarea datelor disponibile public – ex. preferinte politice, economice si de consum media

– și implementarea de module de inteligenta artificială prin care să poată transmite mesaje de propagandă adaptate, în timp real, la nivel de individ;

- sprijinirea unor candidati eurosceptici si alimentarea unor miscari antisistem, inclusiv prin implicarea acestora in proteste care sa modeleze agenda publică

- încurajarea nemulțumirilor/provocarea de reactii emotionale la nivelul populatiei, astfel incat sa puna presiune pe autoritati sa reduca/stopeze sprijinul pentru Ucraina. Apreciem că România este o țintă pentru actiuni hibride agresive ruse, inclusiv atacuri cibernetice și scurgeri de informații (hacks and leaks) și sabotaje.


Ce arată documentele STS declasificate 

În urma evaluării modului de implementare a SIMPV si SICPV, a rezultatelor simulărilor generale desfăsurate la nivel naţional in perioada 15-18.11.2024, a testelor de funcţionare, performanţă si securitate desfăsurateln perioada 15-18.11.2024, nu au fost identificate vulnerabilităţi sau disfuncţionalităţi care să determine un impact în ceea ce priveşte furnizarea in condiţii legale, optime şi de securitate a serviciilor de comunicaţii şi tehnologia informaţiei asumate de STS.

Toate punctele externe de acces în sistem, precum terminalele informatice, resursele de comunicaţii de acces din secţiile de votare si aplicaţiile specifice, au fost evaluate din prisma securităţii cibernetice anterior operaţionalizării si au fost monitorizate permanent înainte, în timpul şi ulterior finalizării procesului electoral, de către echipe de administratori tehnici de sistem, precum si în cadrul centrelor operaţionale de monitorizare a reţelei si a securităţii, organizate la nivelul STS, nefiind sesizate anomalii.

Au fost întreprinse măsurile de minimizare a riscurilor de securitate prin remediere, actualizare a resurselor sau aplicare de măsuri complementare tehnice sau procedurale de securitate. Conform jurnalelor de sistem aferente ADV, deschiderile de secţie, încheierea votului, respectiv inchiderea secţiilor de votare s-au reallzat conform perioadelor prevăzute în legislaţia în vigoare.

Reiterăm faptul că nu au fost identificate disfuncţionalităţi în funcţionarea sistemelor informatice SIMPV, SICPV şi a site-ulul prezenta.roaep.ro. 



Citește și:

Ședință CSAT în vederea analizării unor posibile riscuri la adresa securităţii naţionale