Klaus Iohannis „Uniunea Europeană pe care dorim să o proiectăm este o Uniune ambițioasă, cu obiective majore“

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut marți, 7 ianuarie a.c., la Seeon-Seebruck, o alocuțiune în cadrul reuniunii CSU - Uniunea Creștin-Socială din Bavaria.

Vă prezentăm în continuare textul alocuțiunii tradus în limba română:

Doamnelor și domnilor,

Mă bucur să mă aflu astăzi în fața dumneavoastră și să avem un dialog pe tema viitorului Uniunii Europene și a priorităților noastre comune în perioada care urmează.

Relațiile României cu Republica Federală Germania au o semnificație deosebită și un real caracter strategic, de parteneriat privilegiat. Dialogul nostru înregistrează un ritm susținut, iar la nivelul Uniunii Europene am avut ocazia să cooperăm îndeaproape pe durata primei Președinții române a Consiliului Uniunii Europene, şi  acum, în perspectiva viitoarei Președinții germane a Consiliului din a doua parte a acestui an.

Dați-mi voie să folosesc acest prilej pentru a reaminti faptul că anul trecut am comemorat 30 de ani de la căderea Cortinei de fier, precum şi 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989 din România.

În acești ultimi 30 de ani, România a parcurs un drum complex către o societate democratică şi pluralistă, în cadrul unui proiect de societate bazat pe democratizarea țării, pe ancorarea în sistemul de valori europene, prin aderarea la Uniunea Europeană şi NATO. Doresc să aduc un omagiu tuturor cetățenilor români, care au făcut posibil acest drum, prin atașament față de familia europeană, tenacitate şi perseverență.

Ca urmare, România contribuie astăzi, la 30 ani de la Revoluția din decembrie, cu entuziasm și implicare deplină la conturarea viitorului Uniunii Europene, a viitorului nostru comun ca europeni.

După cum cunoașteți, în prima jumătate a anului 2019, România a deținut Președinția Consiliului Uniunii Europene pentru prima oară de când a aderat la Uniune. România a exercitat cu succes şi cu angajament pro-european această responsabilitate, într-un moment complex pentru Uniunea Europeană, marcat de pregătirea alegerilor europene şi de tranziția între două cicluri instituționale și legislative, dar şi de incertitudinile generate de Brexit.

Am lucrat intens și am reușit să menținem un echilibru constant între ritmul alert al schimbărilor și obiectivul păstrării unității celor 27 de state membre ale Uniunii. Experiența Președinției române a Consiliului Uniunii Europene, dar și alte evoluții în plan european la care am fost parte, mi-au demonstrat că, având o voce unică, coerentă la nivelul Uniunii Europene, putem, împreună, să facem față tuturor provocărilor.

Prioritatea noastră a fost aceea de a ne asigura că împreună stabilim principii şi direcții de acțiune pentru un proiect european mai puternic, mai unit şi mai aproape de cetățeni, fără diviziuni, cercuri concentrice sau viteze multiple de dezvoltare.

Sunt convins că Summitul extraordinar de la Sibiu din 9 mai 2019, evenimentul major găzduit de România pe durata Președinției noastre la Consiliul Uniunii Europene, a stabilit foarte corect şi cuprinzător așteptările noastre, ale tuturor, din acest punct de vedere.

„Spiritul de la Sibiu” definește astăzi dorința comună a liderilor europeni și a statelor membre de a lucra împreună pentru o Europă unită în pace și democrație - o singură Europă, de la Est la Vest, de la Nord la Sud, condusă de valorile și libertățile sale, în interiorul și dincolo de granițele sale.

Consider că cele 10 angajamente asumate în Declarația de la Sibiu reprezintă o moștenire importantă construită pe durata Președinției României la Consiliul Uniunii Europene şi o „fundație” pentru ceea ce avem astăzi de făcut. Este în egală măsură reprezentativă pentru caracterul puternic pro-european al cetățenilor români. Este esențial acum să acționăm pe baza acestor angajamente, așa cum sunt acestea reflectate şi în Agenda Strategică a Uniunii pentru perioada 2019 - 2024.

Doamnelor și domnilor,

Din momentul adoptării Agendei Strategice, interesul nostru, al statelor membre, trebuie să se îndrepte spre implementarea acesteia, iar pentru acest lucru avem nevoie de o cooperare strânsă între statele membre, inclusiv pe filieră parlamentară, a familiilor politice care sprijină consolidarea proiectului european.

Pe fondul provocărilor multiple cu care se confruntă Uniunea Europeană, de la aspectele economice şi sociale, la criza migrației și la situația fără precedent în care un stat membru este pe cale să părăsească Uniunea, a fost şi este nevoie, mai mult ca oricând, de regăsirea unei viziuni comune, consensuale, de un echilibru „înțelept” între realitățile specifice din fiecare stat membru și dorința de a consolida împreună o Uniune veritabilă, o Uniune orientată spre viitor.

De asemenea, avem nevoie să construim punți nu numai între statele membre, dar și între diferitele regiuni europene, între cetățeni. Numai astfel ne putem înțelege mai bine preocupările și așteptările, putem acționa ca o veritabilă familie capabilă să găsească soluții care să acomodeze pe toți membrii săi. Cred că dumneavoastră înțelegeți cel mai bine valențele și importanța coeziunii între prioritățile de acțiune formulate la nivelul Uniunii și acțiunea efectivă, firească, în beneficiul cetățeanului european.

Îmi exprim deplina satisfacție pentru faptul că, prin dezvoltarea cooperării între diferitele landuri germane și autoritățile din România, putem contribui la întărirea acestei coeziuni, la construcția unei Europe mai aproape de cetățenii săi.

Doamnelor și domnilor,

Uniunea Europeană este un model economic, social și politic de succes, bazat pe un concept unic la nivel mondial. Când vorbim despre viitorul Uniunii Europene, ne referim la consolidarea Uniunii, la funcționarea unitară a acestui proiect și la faptul că fiecare stat membru trebuie să își găsească locul în cadrul acestuia și să se simtă pe deplin integrat.

Ceea ce își dorește România este o consolidare a proiectului integrării europene în baza principiului convergenței și coeziunii. Nu trebuie să uităm că Uniunea va fi cu atât mai puternică și relevantă cu cât fiecare stat membru este mai puternic din punct de vedere economic și social.

Avem nevoie de o reflecție constantă la nivel european privind viitorul nostru comun. Din această perspectivă, Conferința privind Viitorul Europei, care va debuta în acest an și se va desfășura inclusiv pe perioada viitoarei Președinții germane a Consiliului Uniunii Europene, reprezintă o oportunitate de care trebuie să profităm pe deplin pentru a crea o platformă de dezbatere la toate nivelurile Uniunii - european, național și local.

Această dezbatere trebuie să conducă spre cea mai bună variantă de dezvoltare și întărire a proiectului european și, în niciun caz, spre repunerea în discuție a principiilor fundamentale pe care proiectul european a fost clădit.

Pledez ferm pentru unitate, coeziune, solidaritate şi pentru calea europeană comună în eforturile de consolidare a proiectului european.

În viziunea României, obiectivele majore către care trebuie să orientate acțiunile noastre comune la nivel european continuă să vizeze, în linie şi cu angajamentele asumate la  Summitul de la Sibiu: o Europă unită, fără diviziuni între Est-Vest, Nord-Sud; o Europă care aduce statelor membre mai multă convergență și egalitate, care generează rezultate mai tangibile pentru cetățeni. Susținem, totodată, o Uniune care menține ușile deschise pentru primirea de noi membri, atunci când aceștia fac progresele necesare pentru a se alătura Uniunii.

Doresc să vă asigur că, în noul ciclu instituțional și legislativ european, România va urmări cu precădere să aducă o contribuție semnificativă în conturarea viitoarelor politici ale Uniunii.

După experiența bogată dobândită în urma Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, România a demonstrat că are maturitatea necesară pentru a avea o voce mai puternică în definirea politicilor europene.

Transformarea priorităților strategice comune în acțiuni și rezultate concrete este extrem de importantă. În viziunea noastră, principalele linii pe care ar trebui să ne concentrăm eforturile în perioada următoare ar trebui să vizeze următoarele domenii:

Promovarea creșterii economice incluzive și sustenabile prin adoptarea unui buget european adaptat ambițiilor Uniunii, cu alocări substanțiale pentru politicile tradiționale ale Uniunii Europene (Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună), dar care să ofere, în același timp, un răspuns adecvat noilor provocări la nivelul Uniunii.

Am spus în nenumărate rânduri și vreau să reiterez și astăzi: dacă dorim să fim consecvenți cu ambițiile noastre politice, dacă dorim să ducem la îndeplinire tot ceea ce ne-am propus, trebuie să avem curajul de a ne asuma un buget ambițios.

Uniunea viitorului nu mai este Uniunea pe care am cunoscut-o cu 7 ani în urmă, măcinată de criza economică și financiară, atunci când am agreat un buget realist pentru acel moment.

Uniunea Europeană pe care dorim să o proiectăm este o Uniune ambițioasă, cu obiective majore - legate de climă, migrație, digitalizare, competitivitate sporită în plan internațional prin educație, cercetare, un rol sporit pe scena internațională.

În același timp, viitorul se datorează prezentului, iar prezentul ne arată că avem încă nevoie de resurse considerabile pentru a asigura convergența economică și socială, pentru a reduce diferențele dintre noi.

Coeziunea și dezvoltarea regională au acționat deja cu succes de-a lungul multor ani în acest sens și trebuie să continue să reprezinte vectori substanțiali de dezvoltare economică și socială.

În același timp, sprijinirea cercetării, inovării și digitalizării la nivel european sunt importante și pentru noi. Expertiza românească în aceste domenii este relevantă și poate fi valorificată cu succes.

Apreciem însă ca fiind necesară o mai mare deschidere a consorțiilor din proiectele de cercetare pentru a depăși clivajul încă persistent în multe dintre acestea între Est și Vest.

Aprofundarea Pieței Unice este o condiție importantă pentru sprijinirea competitivității întreprinderilor din Uniune și crearea de beneficii pentru cetățeni, fie că vorbim despre drepturile consumatorilor sau despre accesul la diverse servicii și produse, asigurarea unui viitor digitalizat pentru Uniunea Europeană și o tranziție graduală și justă, din punct de vedere economic și social, către neutralitate climatică.

Convergența aduce beneficii tuturor statelor membre. Pentru atingerea acestui obiectiv, trebuie, însă, să promovăm o convergență reală, o creștere economică incluzivă și o Uniune care să păstreze și să faciliteze deplina funcționare a celor patru libertăți și să evite orice fel de protecționism și discriminare în cadrul Pieței Interne.

Aș vrea să menționez, în acest context, dezamăgirea legată de rezultatul negocierilor asupra Pachetului privind transportul rutier în Uniunea Europeană (Pachetul Mobilitate I). Unele dintre prevederile în curs de adoptare nu doar că afectează libertățile fundamentale de circulație a persoanelor și de furnizare de servicii în Uniunea Europeană, dar subminează și capacitatea statelor membre de a atinge obiectivele climatice asumate. Sunt soluții care afectează politicile europene şi care pun sub semnul întrebării integritatea Pieței Interne a Uniunii.

S-au  făcut eforturi deosebite în plan european în ultimii ani pentru a pune în practică măsuri și instrumente noi care să ne garanteze o mai bună protecție a frontierelor externe ale Uniunii și implicit a securității interne a Uniunii. Este foarte important ca aceste noi instrumente să fie implementate eficient în anii care vin, pentru întărirea siguranței și securității tuturor cetățenilor europeni.

România este parte a acestor mecanisme și instrumente și va face tot ce este posibil pentru a contribui la asigurarea funcționalității complete a zonei de liberă circulație.

În același timp, trebuie să reamintesc faptul că România este încă în așteptarea unei binemeritate Decizii de aderare la spațiul Schengen, fără de care nu putem vorbi de o funcționalitate deplină a zonei de liberă circulație. Această decizie trebuie să facă parte din acțiunile noastre în perioada următoare.

Este necesar, de asemenea, să continuăm eforturile pentru dezvoltarea unui răspuns eficient și durabil la provocările generate de migrație, mai ales că acestea continuă să fie vizibile în multe din societățile noastre, cu toate că am reușit să depășim perioada de criză.

Este, de asemenea, importantă consolidarea acțiunii și rolului extern al Uniunii Europene prin menținerea angajamentelor asumate față de partenerii Uniunii  din vecinătatea Estică și Sudică, inclusiv prin avansarea procesului de extindere a Uniunii Europene. Din această perspectivă, România va continua să pledeze activ pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Republica Macedonia de Nord cât mai curând posibil, animată de convingerea fermă asupra valorii strategice, dar și a valorii democratice, profund transformatoare a procesului de extindere în regiune.

Viabilitatea, atractivitatea și credibilitatea proiectului european depind esențial de sprijinul ferm pentru continuarea extinderii Uniunii. Numai o perspectivă europeană credibilă, reală, poate genera impulsul necesar eforturilor partenerilor noștri de modernizare, de transformare, și de reconciliere istorică.

Pe palierul estic, avem nevoie în continuare de o implicare activă în cadrul Parteneriatului Estic, pe baza unui angajament puternic al tuturor părților, a îndeplinirii clare a angajamentelor asumate și a unei comunicări adecvate cu cetățenii Uniunii și din statele partenere.

Nu în ultimul rând, este esențial să urmărim consolidarea parteneriatelor Uniunii Europene cu aliații tradiționali, precum și implementarea inițiativelor din domeniul securității și apărării comune, în deplină complementaritate cu NATO.

Mai presus de orice, în conturarea viitorului Uniunii Europene, scopul nostru comun trebuie să fie continuarea și consolidarea evoluțiilor democratice, care au transformat fundamental în bine fața continentului european şi au adus libertate, democrație, societăți bazate pe respectul pentru drepturile omului,  precum şi mai multă prosperitate cetățenilor europeni.

Doamnelor şi domnilor,

Vorbeam, în debutul intervenției mele, de necesitatea construirii de punți între noi pe care să se bazeze o Uniune mai coezivă în viitor. Din această perspectivă, nu pot să închei fără a mă referi la câteva aspecte ale cooperării noastre bilaterale care pot contribui la îndeplinirea acestui obiectiv.

Din punct de vedere economic, faptul că Germania reprezintă primul partener comercial al țării noastre, fiind, în același timp, cel de-al treilea investitor pe piața românească, ne încurajează să menținem aceeași atenție deosebită pentru cooperarea în acest domeniu, cu atât mai mult cu cât peste 300.000 de români și-au găsit un loc de muncă în urma investițiilor germane din România.

Landul federal Bavaria a ocupat întotdeauna un loc special în ceea ce privește legăturile politice, economice sau culturale ale României cu Germania.

Aici există o comunitate românească puternică, respectată pentru modul în care a reușit să se integreze și să se implice în viața socio-culturală și economică a întregului land.

În același timp, etnicii germani originari din România, sașii transilvăneni și șvabii, și-au adus pe deplin aportul la crearea istoriei și trasarea identității țării noastre.

Românii care s-au stabilit de-a lungul timpului în Germania și minoritatea germană din România reprezintă adevărata punte de legătură în cadrul relațiilor noastre și principalul punct de plecare al dialogului nostru bilateral.

În încheiere, doresc să urez tuturor un an bun, care să ne apropie şi mai mult, într-o Europă mai puternică şi mai unită!

Sursa foto: presidency.ro