La Muzeul Național de Istorie a României Expoziția „În jurul Atacului de la Smârdan. Pictori ai Războiului de Independență în colecția MNIR", își prelungește perioada de vizitare

 

• Expoziția „În jurul Atacului de la Smârdan. Pictori ai Războiului de Independență în colecția MNIR", își prelungește perioada de vizitare până la data de 12 mai 2024, potrivit Muzeului Național de Istorie a României.

 
Dintre episoadele definitorii pentru istoria modernă românească, Războiul Ruso-Turc (1877-1878) a retrasat hotare și a redistribuit polii puterii în spațiul est-european. În urma războiului, Serbia, Muntenegru și România și-au dobândit independența de jure față de Imperiul Otoman, conform sursei menționate.
 

„Dată fiind lunga istorie de vasalitate față de Poartă a principatelor române nu demult unificate într-un singur stat, dobândirea suveranității naționale reprezintă o nouă bornă capitală în traiectoria sa, impunând ancorarea sa în mentalul colectiv, deopotrivă pentru contemporani și posteritate.
Lupta pentru independență, dusă în plin veac al națiunilor preocupate să-și afirme supremația, identitatea ori, după caz, neatârnarea, a oferit prilejul imortalizării unei noi ipostaze a poporului, pregătit să-și demonstreze eroismul și sacrificiul pentru neam și țară. Aceste atribute devin laitmotivele repertoriului de imagini care iau naștere în timpul conflictului grație artiștilor deveniți corespondenți de front.
 
Ca un ecou al documentarismul publicistic care a luat amploare îndeosebi în timpul Războiului Crimeii (1853-1856), aceștia au secondat armata română pentru a imortaliza bravura ostașilor împotriva unui inamic istoric. Astfel, gazetarilor presei europene li se alătură cei patru artiști oficiali trimiși pe front: Carol Popp de Szathmari, Nicolae Grigorescu, Sava Henția și George Demetrescu Mirea. Solicitarea a venit din partea prim-ministrului Ion C. Brătianu, la sugestia doctorului Carol Davila, șeful serviciului medical al armatei, care, cu excepția lui Szathmari, pictor și fotograf la Curtea domnitorului Carol I, îi și recomandase pe ceilalți trei artiști”, afirmă muzeografii.

Ca omagiu la împlinirea a 185 de ani de la nașterea pictorului Nicolae Grigorescu, respectiv 145 de ani de la emanciparea României de sub dominația otomană, expoziția are în prim plan monumentala lucrare a artistului, Atacul de la Smârdan, aflată în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României.
 
După o absență de mai bine de 20 de ani și ample lucrări de restaurare, pictura se află din nou pe simezele expoziției omonime, alături de o suită de alte mărturii iconografice din timpul Războiului de Independență. Reverberații ulterioare acestuia, provenind, de asemenea, din colecțiile muzeului, întregesc această incursiune în iconografia evenimentului.

 
Curatori:
Erica Ioja, muzeograf în cadrul secției Muzeul Național Filatelic și dr. Cornel-Constantin Ilie, director-adjunct al MNIR.
 
Citește și
 
Expoziția „Artă religioasă. Formă. Conținut. Sens” își prelungește perioada de vizitare