Legea lui Ponta sau cum a fost, nu va mai fi Povestea retrocedărilor din timpul administraţiei Mazăre

Premierul Victor Ponta a anunţat, marţea trecută, că Guvernul ar putea să-şi asume, în cursul acestei săptămâni, răspunderea pe Legea retrocedării proprietăţilor. În sensul acesta, Birourile Permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis ca şedinţa pentru asumarea răspunderii Executivului asupra acestui proiect de lege să aibă loc mâine, începând de la ora 11.00.
Proiectul de act normativ se referă la restituirea imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist. În situaţia în care restituirea în natură nu mai este posibilă, se decide aplicarea unei măsuri reparatorii de compensare prin puncte.
Legea retrocedărilor asupra căreia Guvernul vrea să-şi asume răspunderea naşte însă o serie de controverse. Fostul deputat de Iaşi Vasile Lupu, iniţiatorul Legii retrocedării terenurilor agricole, a declarat, conform realitatea.net, că acest proiect va fi un eşec total, dat fiind faptul că responsabilii pentru escrocheriile privind imobilele şi terenurile retrocedate nu au fost traşi la răspundere. Lupu acuză existenţa unei mafii a retrocedărilor „care a continuat politica jafului în ultimii 22 de ani”. „Samsarii împart banii cu primarii, cu miniştrii şamd. Sunt proprietăţi de valori imense luate în afara legii, ar ieşi şi dosare de subminare a economiei naţionale, dar nu s ocupă nimeni”, a declarat Vasile Lupu, citat de realitatea.net.
Nici premierul nu a ezitat să comenteze ceea ce s-a întâmplat cu retrocedările în perioada postcomunistă. El a atras atenţia asupra fenomenului cesionării drepturilor litigioase, precizând că 26.200 de proprietari şi urmaşi ai proprietarilor au primit şase miliarde de lei, în vreme ce 1.000 de samsari au încasat şapte miliarde de lei.

DNA: prejudiciu de 114 milioane de euro

Constanţa este cunoscută, la nivel naţional, pentru celebrele retrocedări „cu cântec” derulate în ultimii zece ani. Menţionăm aici o reţea din care procurorii DNA susţin că fac parte primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre, preşedintele Consiliului Judeţean, Nicuşor Constantinescu, precum şi alte 35 de persoane, acestea din urmă angajaţi în cadrul instituţiilor publice, notari, oameni de afaceri. Conform DNA, în urma acestor retrocedări statul ar fi fost păgubit cu 114 milioane e euro.
„Membrii Comisiei de aplicare a Legii 10/2001 din cadrul Primăriei Constanţa, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, au soluţionat în mod defectuos o serie de cereri de restituire de terenuri, în scopul obţinerii de avantaje patrimoniale care s-au materializat în dobândirea de către ei sau de către persoane din anturajul lor a proprietăţii asupra unor mai suprafeţe de teren la care nu aveau dreptul. Astfel patrimoniul public a fost deposedat de mari suprafeţe de teren intravilan în valoare de 114 milioane euro dintre care 77,77 milioane euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi de 36,16 milioane euro prejudiciu în dauna municipiului Constanţa”, susţin procurorii, citaţi de HotNews.ro în materialul intitulat „1.633 de zile de la trimiterea în judecată. Dosarul «Retrocedărilor ilegale» - Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu”.
Nu mai puţin important este că, aşa cum arată procurorii, potrivit materialului citat mai sus, „au fost restituite porţiuni de plajă şi faleză care, potrivit Constituţiei şi legilor în vigoare fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, adică nu pot ajunge sub nicio formă în proprietatea vreunei persoane fizice sau juridice”.

Când a început urmărirea penală

Controversatele terenuri din dosarul retrocedărilor sunt cunoscute constănţenilor. Printre acestea figurează cei 27.000 metri pătraţi pe care a fost construit parcul de distracţii acvatice Aqua Magic, terenul de 52.471 metri pătraţi din Parcul Tăbăcărie, pe care a fost ridicat un mall, dar şi „terenul în suprafaţă de 8.307,78 mp, situat în zona Căpităniei Vila Marina, pe malul lacului Siutghiol, care a ajuns în proprietatea familiei Mazăre (primarul, mama şi fratele)”, se menţionează în rechizitoriul DNA (paginile 49 - 52).
Urmărirea penală în dosar a început în decembrie 2005. Pe data de 25 octombrie 2009, cei 37 de inculpaţi au fost trimişi în judecată.