Lista deținuților politic exterminați la lucrările de la Canalul Dunăre - Marea Neagră! Studiu de caz - lagărul de la Galeșu (FOTO+VIDEO)

 
 

• În ediția de astăzi prezentăm lista celor decedați în lagărul de la Galeșu, conform însemnărilor oficiale obținute de Paul Andreescu, fostul președinte al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România – Filiala Constanța, care a petrecut luni de zile în arhivele primăriilor și a fotocopiat certificatele de deces.

  
Recent, la Memorialul Poarta Albă a fost inaugurat „Muzeul în aer liber”, închinat deținuților politic exterminați de regimul comunist la lucrările canalului Dunăre - Marea Neagră, între anii 1949 și 1953.
 
Evenimentul a fost organizat de Filiala Constanța a Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, cu prilejul zilei Înălțării Domnului și a Zilei Eroilor.
 
Muzeul este alcătuit din 40 de plăci din granit negru.
 
Pe 30 dintre acestea sunt gravate numele și datele a 840 de deținuți politic, care au putut fi identificați în arhive, dintre cei 4 - 5000 de persoane exterminate la lucrările Canalului Dunăre - Marea Neagră.
 
Pe 8 plăci este gravat un scurt istoric al canalului din perioada 1949 – 1953, iar pe celelalte două sunt gravate traseul inițial al canalului și o hartă a gulagului din România.
 
În acest context, cotidianul ZIUA de Constanța prezintă lista decedaților identificați ale căror nume sunt gravate pe plăcile din granit.
 
În ediția de astăzi prezentăm lista celor decedați în lagărul de la Galeșu

 
1. Nichifor I. Dumitru, din Dorohoi, n. 1904, d. 07.1952.
2. Baldescu I. Ion, din Tr. Magur., n. 1887, d. 09.1952.
3. Ionescu T. Petre, din București, n. 1932, d. 09.1952.
4. Constantinescu T. Dtru., din Slobozia, n. 1895, d. 10.1952.
5. Niculescu S. Ctin., din Călărași, n. 1911, d. 10.1952.
6. Larionescu A. Artenie, din Rădăuți, n. 1885, d. 10.1952.
7. Closca P. Simion, din Rădăuți, n. 1898, d.10.1952.
8. Sacescu D. Titu, din Fălticeni, n. 1892, d. 10.1952.

9. Petrescu N. Spiridon, din Urziceni, n. 1897, d. 10.1952.
10. Abiles A. Alfons, din Botoșani, n. 1899, d. 10.1952.
11. Prodan C. Ion, din Constanța, n. 1894, d. 10.1952.
12. Chocis M.Vasile, din Suceava, n. 1894, d. 10.1952.
13. Huntan Gh. Teodor, din Suceava, n. 1888, d. 10.1952.
14. Vecerzan I. Gheorghe, din Sibiu, n. 1893, d. 10.1952.
15. Teodorescu V. Ion, din Saveni, n. 1893, d 11.1952.
16. Tantalete N. Vasile, din Roșiori, n. 1908, d. 11.1952.
17. Rotea I. Gheorghe, din Deva, n. 1902, d. 11.1952.
18. Litu S. Ion, din Breaza, n. 1900, d. 11.1952.
19. Bantas G. Marin, din Iași, n. 1882, d. 11.1952.
20. Iancu N. Gheorghe, din Dorohoi, n. 1887, d. 11.1952.
21. Avramutu I. Nicolae, din Argeș, n. 1902, d. 12.1952.
22. Andriasy T. Machedon, din Bistrița N., n. 1888, d. 12.1952.
23. Ferent Ion, din Rășnov, n. 1901, d.12.1952.
24. Mizu C. Aurel, din București, n. 1898, d.12.1952.
25. Dimcea S. Marin, din București, n. 1920, d.12.1952
26. Csapo I. Alexandru, din Baia Mare, n. 1900, d. 12.1952
27. Mocanu N. Emil, din Iași, n. 1902, d. 01.1953.
28. Dindiri I. Oprea, din Constanța, n. 1899, d. 01.1953.
29. Gherghel Gh. Ioan, din Focșani, n. 1911, d. 05.1953.
30. Colos I. Alexandru, din Zimnicea, n. 1911, d. 06.1953.
31. Stefanescu M. Alex., din București, n. 1899, d. 06.1953.
 
Condițiile de detenție din penitenciare
 
În anii 1949-1953, valurile de arestări măreau numărul internaților fără forme legale din penitenciare și colonii. În nota-raport, din 24 iunie 1953, a șefului Direcției Lagăre și Colonii de Muncă, locotenent-colonelul Ion Sloboda, se specifica faptul că: la sfârșitul lunii mai, s-a trimis din partea Direcției Lagăre și Colonii de Muncă un tabel cuprinzând 1 335 nume de internați și foști condamnați contrarevoluționari care erau deținuți în formațiunile DLCM fără nici o formă de deținere. La 10 iunie, din cei din tabel se mai găseau 990 de deținuți peste termen fără forme legale“.
 
În aceeași notă se preciza faptul că „internații se dețineau pe baza deciziei de internare, iar condamnații în baza hotărârii instanței judecătorești respective“.
 
Se stabilea ca „Direcția Generală a Securității să răspundă după primirea caracterizărilor înainte cu 15 zile de expirarea termenului de eliberare, trimițând ordin de eliberare sau decizie de prelungire a pedepsei“.
 
Moartea lui Stalin, în martie 1953, și luptele interne din partid, soldate cu înfrângerea troicii Pauker-Luca-Georgescu au determinat o oarecare ameliorare a regimului din penitenciare și colonii, prin promovarea „legalității populare“.
 
S-au format o serie de comisii ale Direcției Generale Penitenciare, Lagăre și Colonii și ale Procuraturii care au analizat neregulile din penitenciare și au făcut propuneri.
 
Într-un referat al Direcției Generale Penitenciare, Lagăre și Colonii de Muncă, din 25 iunie 1953, se preciza că în penitenciare, lagăre și colonii de muncă existau, la data de 10 iunie 1953, internați DGSS și foști condamnați contrarevoluționari cu pedepse expirate pentru care s-au trimis caracterizările și nu s-au primit comunicate de eliberare și decizii de internare mai departe: în penitenciare erau 245 internați, aflați la dispoziția organelor de anchetă ale Securității, și 207 condamnați contrarevoluționari; în colonii de muncă se găseau 451 internați, aflați la dispoziția organelor de anchetă ale Securității, și 395 condamnați Contrarevoluționari.
 
În continuare, se menționa faptul că „aceste dețineri ilegale erau în contrazicere cu legalitatea socialistă, deținuții fără dosar creau posibilitatea de a se elibera un internat în locul altuia, din lipsa datelor de stare civilă, se provoca o atmosferă negativă față de muncă și față de disciplină în rândul deținuților“.
 
Conform celor semnalate în nota-raport, se propunea „a se da ordine organelor Direcției Generale a Securității Statului ca, în viitor, să nu se execute internări în penitenciare și colonii decât numai cu respectarea strictă a formelor de internare, adică dosar complet în care să existe copie după decizia de internare“.
 
Această situație era rezolvată de ordinul serviciului de evidență din cadrul Direcției Generale Penitenciare și Colonii de Muncă, prin care se stabilea ca fiecare formațiune să ia legătura cu organul de Miliție de la care primea arestați cu dosare și să facă instructaj asupra întocmirii dosarelor în cele mai bune condiții. Se urmărea ca datele personale ale deținuților să fie trecute în dosare după actele de anchetă. La antecedente să se treacă faptele și condamnările anterioare. Calcularea pedepsei să nu se mai facă de organele de Miliție, ci numai de formațiuni“.
 
Pentru „intrarea în legalitate“, pe 19 ianuarie 1954 se emitea un nou ordin al MAI prin care se hotăra „Punerea imediat în libertate a tuturor deținuților și internaților cu pedeapsa expirată care nu au fost eliberați la termenul pedepsei, așteptându-se avizul organelor superioare MAI. Făceau excepție de la acest ordin deținuții și internații legionari, polițiști și SSI-ști“.
 
În urma eliberărilor efectuate în perioada 1953-1954, față de numărul de 45 210 de deținuți aflați în penitenciare și colonii la 1 ianuarie 1954, se producea o scădere semnificativă până la sfârșitul anului 1954.
 
Pe 1 decembrie 1954 mai erau 28 458 de deținuți, dintre care 1 173 cu situație în curs de rezolvare și 547 la dispoziția MAI. Din totalul deținuților, 7 110 erau „în prevenție“, iar restul, 19 628, aveau condamnări definitive.
 
Începând din 1955, efectivele de deținuți au început din nou să crească; astfel, numărul celor cu pedepse expirate și fără forme legale s-a mărit din nou. O notă-raport a șefului Direcției Generale Penitenciare, Lagăre și Colonii de Muncă, locotenent-colonelul Ioan Sloboda, din 17 iunie 1955, preciza faptul că „în prezent, exista un efectiv de 37 552 deținuți, depășindu-se capacitatea de cazare cu 10 772“.
 
Una din cauze era constituită de numărul mare de „preveniți“ care stăteau mult timp fără a fi judecați: 9.262 preveniți, dintre care 4 687 erau în prevenție de la 2-12 luni, restul de 4 575 erau de la 0 la 2 luni, iar peste 12 luni sunt 240“.  
 
Sursă condițiile de detenție din penitenciare: Dicționarul penitenciarelor din România comunistă (1945-1967).
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
 
Lista deținuților politic exterminați la lucrările de la Canalul Dunăre - Marea Neagră! Studiu de caz - lagărele Medgidia și Poarta Albă (Foto+Video)
 
Lista deținuților politic exterminați la lucrările de la Canalul Dunăre - Marea Neagră! Studiu de caz - lagărul Columbia (FOTO)
 
Momente emoționante la Poarta Albă, la inaugurarea „Muzeului în aer liber”, închinat deținuților politic exterminați de regimul comunist (FOTO+VIDEO)