Lista monumentelor nu este nici până astăzi completă. Constănțenii se alătură petiției pentru salvarea patrimoniului istoric și cultural

• Constănțenii se mobilizează în mediul online pentru susținerea unei petiții pentru salvarea clădirilor de patrimoniu istoric și cultural, care aduc o valoare inestimabilă inclusiv turismului
• În petiție se vorbește despre un cadru legislativ adecvat pentru a încuraja buna întreținere și conservarea/restaurarea monumentelor și clădirilor valoroase din zonele construite protejate
• Petiționarii mai susțin numirea membrilor Comisiei Zonale Monumenrelor Istorice și Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice numai la recomandarea organizațiilor profesionale
• Se cere transparență asupra tuturor studiilor istorice, avizelor și autorizațiilor privind intervențiile pe monumente istorice și în zone construite protejate

Constănțenii se mobilizează în mediul online pentru susținerea unei petiții pentru salvarea clădirilor de patrimoniu istoric și cultural, care aduc o valoare inestimabilă inclusiv turismului.
Pețiția a fost lansată în contextul recentei demolări a imobilului din str. Frédéric Joliot-Curie 22, Zona construită protejată nr. 45 Cotroceni — ultima dintr-un șir de zeci care s-au petrecut în perioada post-dictatură în capitala unei țări europene.
Printre semnatarii acestei petiții adresate ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu se numără artiști, profesori universitari, lideri de opinie la nivel national, peste 170 de personalităţi, instituţii şi organizaţii.
Aceștia solicită autorităților racordarea legislației, a procedurilor de avizare, autorizare și control la bunele practici europene pentru conservarea, restaurarea și punerea în valoare a mărturiilor identității culturale naționale.
În petiție se vorbește despre un cadru legislativ adecvat pentru a încuraja buna întreținere și conservarea/restaurarea monumentelor și clădirilor valoroase din zonele construite protejate, cu responsabilități și penalități, dar și cu forme de sprijin tehnic și financiar pentru proprietari și operatorii private,  un statut juridic clar, cu o reală protecție pentru clădirile din ansamblurile urbane clasate monument istoric și din zonele protejate; actuala legislație are prevederi specifice laxe și evasive, actualizarea listei arborilor monument într-un document public cu valoare juridică, precum și generarea criteriilor de evaluare și a normelor de intervenție și gestionare a vegetației în acord cu standardele, cunoștințele și calificările definite la nivelul Uniunii Europene, clasarea peisajelor culturale sau retragerea dreptului de specialist/expert al celor dovediți că deturnează sensul studiilor istorice.
Petiționarii mai susțin numirea membrilor Comisiei Zonale Monumenrelor Istorice și Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice numai la recomandarea organizațiilor profesionale: personalități integre, neafiliate politic și care au dovedit în practică respectarea eticii profesionale.
Nu în ultimul rând, în petiție se pune accentual pe nevoia caracterului public al tuturor studiilor istorice, avizelor și autorizațiilor privind intervențiile pe monumente istorice și în zone construite protejate, care trebuie să fie accesibile oricui precum și al solicitărilor de desființare a unor imobile, cât și al avizelor emise de Direcțiile pentru cultură județene sau de Ministerul Culturii.
“Este inadmisibil ca intervenții agresive sau solicitări de desființare a unor clădiri valoroase din zone protejate, care au fost respinse de Comisiile zonale ale monumentelor istorice și de Direcțiile județene pentru cultură, să fie în final avizate favorabil de Comisia Națională a Monumentelor Istorice și de Ministerul Culturii. Este semnul unei nepermise relativizări a criteriilor și normelor de protecție patrimonială, ca și al lipsei de colaborare a administrației centrale cu cea locală” se mai arată în documentul adresat ministrului Culturii.