Litoralul nordic se micsoreaza, pe alocuri, cu 500 de metri pe an

# Problema eroziunii costiere, mereu de actualitate, depinde in mare masura de particularitatile de loc si nu de cauzele naturale generale * Printre factorii negativi se numara amenajarile hidrotehnice executate pe Dunare si pe afluentii sai, lucrarile de extindere si modernizare a porturilor Midia, Constanta si Mangalia si jetelele din larg din dreptul gurii de varsare a bratului Sulina * Procesul inregistreaza un ritm mai sustinut in partea de nord a litoralului

Formularea generala potrivit careia incalzirea globala, care atrage dupa sine si cresterea graduala a nivelului marii, este principala explicatie pentru eroziunea costiera a litoralului romanesc este superficiala si limitata. Problema obiectiva de fond mai sus-mentionata este dublata de o serie de alti factori de ordin local care au o influenta cel putin la fel de mare.Ilie Danut Diaconescu, cercetator stiintific gradul III al departamentului de Oceanografie - Inginerie Marina si Costiera din cadrul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" Constanta a declarat ca institutia la care lucreaza monitorizeaza prin masurari ciclice acest fenomen. El a tinut sa precizeze ca un asemenea proces nu se inregistreaza numai in cazul litoralului autohton, ci este valabil la nivelul intregului mapamond, existand zone in care ritmul acestuia este mult mai alert. Revenind la spatiul cuprins intre bratul Chilia si Vama Veche, cercetatorul a identificat printre cele mai importante cauze de ordin local amenajarile hidrotehnice de pe Dunare si de pe afluentii acesteia, extinderea spre larg a jetelelor la gura de varsare a bratului Sulina si lucrarile de modernizare a porturilor Midia, Constanta si Mangalia. Demarate la inceputul epocii comuniste, ca parti componente ale planului de industrializare teoretizat de modelul stalinist in economie, actiunile in cauza s-au dovedit a fi extrem de nocive in timp. Amenajarile de pe fluviu si de pe raurile care se varsa in acesta au diminuat cu aproape 50% cantitatea de aluviuni care ajunge anual in Marea Neagra. Aluviunile ajunse in mare sunt apoi deviate spre larg de jetelele de la Sulina si de amenajarile din cele trei porturi mai sus-mentionate care reorienteaza traseele curentilor indreptati, initial, catre tarm. Printre alte cauze secundare se numara reducerea cu circa 50% a stocurilor de moluste marine, frecventa mare a perioadelor cu furtuni intense, exploatarile ilegale de nisip sau presiunea socio-economica care genereaza degradarea cadrului natural si poluarea.Intre Capu Midia si Vama Veche plaja scade cu 0,5-2 m pe anProcesul se deruleaza in viteze diferite, dependent de fiecare caracteristica naturala in parte. Din acest punct de vedere, exista o discrepanta clara intre nordul si sudul litoralului. Partea de nord, mai expusa datorita pantei joase si a componentei din sedimente de nisip a litoralului, inregistreaza un ritm mult mai accelerat, atingand in anumite regiuni (de exemplu in zona cuprinsa intre bratele Sulina si Sfantu Gheorghe) viteza de 500 de metri pe an. Litoralul sudic, cuprins intre Capu Midia si Vama Veche, avand alte caracteristici geo-morfologice, suporta viteze mai mici de eroziune a plajei. Fiind, insa, o zona mult mai activa din punct de vedere economic, fenomenul are efecte semnificative cel putin pe termen scurt si mediu. Pe acest segment se inregistreaza un ritm mediu de eroziune de aproximativ 0,5 metri pe an. Exista, insa, si "puncte nevralgice", cum ar fi zona capului Tuzla, zona sudica a plajei Mamaia, sau perimetrul cuprins intre Eforie Nord si Eforie Sud, unde viteza depaseste un metru pe an, atingand chiar si doi metri pe an.Digurile, fie perpendiculare, fie paralele cu tarmul, construite in scopul reducerii efectelor negative ale devierii spre larg a sedimentelor si-au indeplinit doar partial utilitatea. Un plan amplu de diminuare a eroziunii costiere a litoralului romanesc nu exista, deocamdata, decat in stadiul de studiu de fezabilitate.