Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
05:19 05 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

LIVE TEXT Ziarul ZIUA de Constanța, conectat din nou cu Academia Română (galerie foto+video)

ro

13 Feb, 2020 11:00 4068 Marime text

În sala „Theodor Pallady“ a Bibliotecii Academiei Române, din Calea Victoriei, nr. 125, are loc în aceste momente vernisajul expoziţiei intitulate „Din lumea presei româneşti. 191 de ani”.
 
Expoziţia aduce în lumină modul în care presa a reflectat momentele decisive din istoria societăţii româneşti, de-a lungul a două secole. Sunt prezente numere reprezentative din peste 70 de periodice care evocă evenimente majore, precum Revoluţia de la 1848, Unirea de la 1859, Războiul de Independentă, Primul Război Mondial, Marea Unire de la 1918, perioada interbelică, cele 8 decenii de regalitate, al Doilea Război Mondial, momentul 23 august 1944, Revoluţia din decembrie 1989.
 
O secţiune specială este rezervată „Monitorului Oficial“, fiind expuse numerele în care au fost publicate primele trei Constituţii ale României moderne: Constituţia de la 1866, Constituţia de la 1923 şi Constituţia de la 1938
 
Vernisajul se constituie ca un omagiu adus presei româneşti din toate timpurile, prin Serviciul Catalogare-Clasificare Periodice, Foi volante şi Serviciul Manuscrise, Carte-Rară, din cadrul Bibliotecii Academiei Române, instituție prestigioasă ce adăpostește peste 15 milioane de titluri. Expoziția a fost concepută, în doar trei săptămâni, de curatorii Gabriela Dumitrescu și Daniela Stanciu, care au convingerea - așa cum declară în prefața catalogului expoziției - că acest demers va reconstitui drumul parcurs de presa românească în cei 191 de ani de la apariția primelor publicații („Curierul românesc” și „Albina românească”), îmbogățind domeniul istoriei presei.

UPDATE 6

În aceste momente, Noica prezintă celor prezenți publicația scoasă de Academia Română, denumită, nu întâmplător, „Tezaur“ și îi mulțumește domnului Mihai Nicolae, managerul societății Stefadina SRL, pentru sprijinul în tipărirea celor 1000 de exemplare ale publicației. Directorul general al Bibliotecii invită o iubitoare a poeziei eminesciene, originară din Japonia, să interpreteze o emoționantă melodie, pe versurile poetului național, „Pe lângă plopii fără soț“ . 

UPDATE 5


Următorul discurs aparține curatorului expoziției, Daniela Stanciu, şef al Serviciului Catalogare-Clasificare Periodice, Foi volante. 

Biblioteca deține aproape 58.000 de titluri de publicații periodice, reprezentând peste 8 milioane de exemplare, cea mai completă colecție din lume de periodice românești, în limba română și în alte limbi.  Selecția ilustrează evenimente marcante ale istoriei românești, iar presa interbelică este cel mai bine reprezentată. Se poate observa cu această ocazie și evoluția limbii române. Peste 20 de ani, presa va fi probabil în totalitate pe suport electronic, a transmis, în încheierea discursului, Daniela Stanciu. 

UPDATE 4

Ia cuvântul Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al forului academic. Acesta îl felicită pe profesorul Nicolae Noica pentru numirea la conducerea bibliotecii. Acesta va fi „un sever și blând păstor” al prestigioasei instituții.
Prima oară când s-a vorbit de presă în acest spațiu a fost,  de fapt, în urmă cu 230 de ani, la 1790. „Le Courier de Moldavie” e primul ziar, făcut cu sprijinul rușilor, deci sunt mai mult de 191 de ani . Aici, la Biblioteca Academiei Române  este singurul loc unde se poate reface istoria presei românești, a menționat Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al forului academic.
UPDATE 3

Următoarea intervenție este cea a preşedintelui Academiei Române, Ioan-Aurel Pop.

Puțină lume își dă seama, în această lume agitată în care trăim, ce tezaur există în acest loc de cultură. Biblioteca cuprinde colecții de stampe, un tezaur numismatic, manuscrise în slavonă sau latină, incunabule, hărți inestimabile, și vrem ca aceste comori să fie promovate, nu doar pentru cercetători, ci pentru cititorii de rând. Selecția de presă din această expoziție este de o imensă valoare... Avem presă românească în franceză, presa românească cu alfabet chirilic sau cu alfabet de tranziție. Tezaurul moștenirii noastre de presă se află aici, în Academia Române. Sunt absolut convins că presa, alături de școală, a contribuit la conștientizarea, în medii cât mai largi, a ideii de națiune română. Presa periodică românească a contribuit din plin la elaborarea acestei „case”, care se numește România , a precizat Ioan-Aurel Pop.

UPDATE 2 

În aceste momente, Directorul Bibliotecii Academiei, Nicolae Noica, recent numit în aceasă onorantă funcție, deschide evenimentul. Inițiator al expoziției, Noica menționează că Biblioteca Academiei este un tezaur al celor mai importante manuscrise, monede, gravuri, desene, alături de cele 3,5 milioane de cărți și 7 milioane de publicații, având toate o valoare inestimabilă pentru cultura și națiunea română. Înfiinţată în anul 1867, la scurtă vreme după constituirea Statului român modern, Biblioteca Academiei Române este cel mai important fond documentar patrimonial al României, cu peste 14.000.000 de unități de patrimoniu, şi deţine cea mai bogată colecţie de periodice româneşti.

Este tezaurul nostru național, care are o valoare inestimabilă pentru cultura românească.  Avem datoria morală și obligația de a proteja acest tezaur și de a-l transmite mai departe generațiilor tinere... Si cine poate sa ne ajute mai bine in acest demers, decât presa și televiziunea, cărora încă o dată le mulțumesc.  Este motivul pentru care dedicăm această expoziție evoluției presei românești, care împlinește 191 de ani (vezi documentele din 1829). Avem aici ziarul „Timpul”, în care a scris Eminescu, precum și o lasă făcută  la Viena, în care A.C. Cuza a trimis documentele donate Academiei cu ani în urmă.  

UPDATE 1 
La eveniment sunt prezente nume celebre precum Ion Cristoiu, Ana Blandiana, Petre Mihai Bacanu, membri ai Guvernului și ai Academiei Române, cercetători și profesori.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii