Locuitorii din Peninsulă au strâns peste semnături de susținere pentru modificarea Regulamentului de acces în centrul istoric al Constanței

• Semnăturile sunt însoțite și de propunerile de modificare al Regulamentului
• Vă reamintim, weekend-ul trecut, locuitorii din zona istorică și-au dat întâlnire în Piața Ovidiu să discute pe tema acestui document
• Vă prezentăm sintetiza propunerilor și observațiilor din discuțiile referitoare la Regulamentul de acces în Zona Peninsulară, adoptat prin HCL 294/2021

Locuitorii din zona Peninsulară au strâns și au trimis către toate partidele politice cu reprezentare în administrația publică locală, pe adresa primăriei Constanța și a primarului, Vergil Chițac, peste 1600 de semnături de susținere pentru modificarea Regulamentului de acces în centrul istoric al Constanței. Semnăturile sunt însoțite și de propunerile de modificare al Regulamentului.

„Acestea ar trebuie să fie un argument puternic că trebuie inițiată consultarea publică, trebuie reanalizat regulamentul și, alături de modificări să existe și soluții la problemele mai largi pe care le creeaza orice pietonalizare", susțin locuitorii din Peninsulă.

Vă reamintim, weekend-ul trecut, locuitorii din zona istorică și-au dat întâlnire în Piața Ovidiu să discute pe tema acestuia.
La întâlnirea organizată de Grupul de Inițiativă Civică Peninsula au fost invitați să participe și consilierii locali din toate partidele, dar și reprezentanți ai primăriei Constanța, potrivit organizatorilor evenimentului.

Au fost prezenți consilierii locali Cristiana Popescu și Mihai Ochiuleț de la USR PLUS, Costin Răsăuțeanu și Dede Perodin de la PSD, iar din partea PNL au venit consilierul Costin Avătavului și senatorul Septimiu Bourceanu.

De asemenea, la întâlnire a fost prezentă și Mirela Doicescu, unul dintre avocații care au contestat în instanță noul regulament.

Din păcate din partea aparatului primarului Vergil Chițac nu a ajuns niciun reprezentant.




Sintetiza propunerilor și observațiilor din discuțiile referitoare la Regulamentul de acces în Zona Peninsulară, adoptat prin HCL 294/2021


1. La Art. 3 - Definiții: ”Vehicul parcat - vehicul stationat în spații special amenajate sau stabilite și semnalizate corespunzător din Zona Peninsulara.”

Observații: Câte și unde sunt aceste spații amenajate pentru parcare în ZP? Fără un inventar al acestor spații nu putem începe implementarea unui regulament de acces.


În studiul de impact la pag. 42 găsim: ”din adresa Biroului Siguranța Circulației Urbane și Parcări (Nr. R67566/08.04.2021), observam că în zona Peninsulară, adiacent blocului B, de pe strada Piața Ovidiu, nr. 14, cu intrare din strada Petru Rareș, este amenajată o parcare cu 16 locuri cuprinse în inventarul locurilor de parcare prevăzut în HCL nr. 30/2015, completat și modificat prin HCL nr. 107/2015, unde sunt eliberate un număr de 9 autorizații de rezervare loc parcare.”

Aceasta înseamnă că discutăm de o zonă cu doar 16 locuri de parcare amenajate, destinate persoanelor fizice. Nu există nici o evidențiere în Studiul de impact a numărului de locuri de parcare destinate persoanelor juridice, câte sunt deținute de acestea și de câte locuri de parcare ar avea nevoie pentru a-și desfășura activitatea.

2. Art. 5 alin. (2) ”Circulația rutieră prin Z.P. este permisă ocazional pentru aprovizionare, pentru furnizorii serviciilor de utilități publice, pentru rezidenți, pentru instituții publice, pentru amenajări, pentru furnizorii serviciilor de catering, poștă sau curierat, transport valori, transport public de persoane cu autovehicule electrice (CT Bus), pentru organizarea unor evenimente sociale, culturale sau sportive sau religioase și pentru situații excepționale sau situații de urgență.”

Observații: Sunt situații în care se folosește transport auto și aceste situații nu sunt prevăzute în regulament. Mai jos este o listă, dar aceasta nu este exhaustivă:

      • Transportul de tip taxi (sau alte situații similare cum ar fi ridesharing de tip Uber, shuttle aeroport etc.). Transportul cu taxiul este un transport public și ar fi venit în substituția transportului cu autovehicolul propriu (atunci când nu există permis de acces pentru acesta), cu autovehicolul unor terțe persoane (care nu mai pot intra în ZP) sau în situațiile în care proprietarul autovehicolului care deține un permis de acces în ZP nu poate conduce (de exemplu în cazul în care are o fractură sau altă condiție medicală care îl împiedică temporar să conducă un autovehicul). Sunt diverse situații în care este nevoie de transport și acesta s-ar putea rezolva cu intrarea în ZP a taxiurilor, de exemplu (fără a fi limitativ la acestea): transportul persoanelor în vârstă sau greu deplasabile către servicii medicale, bagaje sau cumpărături voluminoase, îngrijirea animalelor de companie etc.

• Folosirea de către rezidenți a unui autovehicul de serviciu (de la locul de muncă).
• Transportul cu autovehicul propriu al turiștilor cazați în zonă.
•  Consult medical la domiciliu.
• Ambulanța veterinară.
• Autovehicul de schimb primit de la asigurator / rent-a-car în caz de reparații autovehicul pentru care există un permis de acces în ZP.
•  Autovehicul al unui furnizor de servicii de reparații (instalator, electrician, expert centrale etc.) și care este folosit pentru transportul uneltelor necesare reparațiilor.

3. La art. 7 alin. (5) unde sunt reglementate autovehiculele cu greutatea maximă de 3.500 de kg care pot intra fără permis ZP (poliție, jandarmerie, ANAF etc) sunt următoarele observații:

• Să se adauge o categorie specială exceptată de la deținerea unui permis de acces în ZP pentru autovehiculele de intervenție deținute de furnizorii de utilități publice (salubritate, apă, curent electric, gaz, telefonie, cablu TV). În momentul de față Regulamentul cere ca acești furnizori de utilități publice să dețină un permis de acces. Așa cum este formulat în acest moment Regulamentul ne putem trezi în situația în care furnizorul nu deține autorizații de acces în ZP, nu poate intra în ZP fără autorizație și nu se vor rezolva în timp util diverse avarii.
• Pentru că derogarea privește doar autovehiculele care au sub 3.500 de kg, cum vor putea intra în ZP ambulanțe sau vehicule de pompieri care au peste 3.500 de kg?

4. La art. 9 alin. (1) privind permisul de acces pentru persoane fizice, următoarele observații:

• Eliminarea restricționării eliberării unui singur permis de acces pentru fiecare unitate locativă. Sunt familii care au mai multe autovehicule; sunt situații când într-o unitate locativă stau mai multe familii și dețin împreună mai mult de un autovehicul per unitate locativă. Autovehiculele sunt folosite pentru a ajunge la locul de muncă, la școli, grădinițe pentru copii, la cabinete medicale sau farmacii, la piață sau la alte magazine pentru aprovizionarea curentă. Reamintesc că în ZP există o singură grădiniță care în momentul de față nu mai funcționează pentru că are tavanul prăbușit, nu există nici o școală, există o singură farmacie (și nu trei farmacii așa cum apare menționat în Studiul de impact), există un singur cabinet medical de specialitate (cu specializarea de neurologie), nu există nici o piață agro-alimentară.

Primăria nu a oferit rezidenților din ZP nici o variantă pentru folosința vehiculelor care vor fi afectate de Regulament. Nu există nici o alternativă fezabilă pentru parcarea în proximitatea ZP la prețul unui abonament de parcare rezidenți și apoi transport public (ex: electric) către adresa de rezidență în ZP.

• Dacă eliberarea permisului de acces în ZP este restricționat la numărul de locuri de parcare trebuie să avem un inventar foarte clar al acestora (conform Studiului de impact, sunt doar 16 locuri de parcare amenajate în ZP) și un plan al administrației locale cu privire la autovehiculele care sunt în proprietatea / folosința rezidenților și nu au loc de parcare amenajat. Ce facem cu ele?

• Ce fac persoanele fizice care circulă cu un autovehicul de serviciu?
• Există rezidenți ai Peninsulei care au autovehicule cu masa peste 3 tone, pentru aceștia cum se poate obține permis de acces (este cazul unui rezident care are o dubă cu greutate mai mare de 3 tone și cu care își transportă instrumentele muzicale).
• Studiul de impact nu a determinat câte autovehicule dețin rezidenții persoane fizice din ZP și câte unități locative au mai mult de un autovehicul, pentru a vedea exact numărul celor afectați de restricțiile impuse prin regulament.

5. La art. 9 alin. (2) privind permisul de acces pentru persoane juridice, observație:

• Cum a fost luat în considerare accesul aferent personalului angajat al persoanelor juridice? Studiul de impact nu a determinat câți angajați au locul de muncă în ZP și câți dintre aceștia vor fi afectați de acest Regulament.
• Studiul de impact nu a stabilit numărul de locuri de parcare destinate persoanelor juridice, câte sunt deținute de aceștia și de câte locuri de parcare ar avea nevoie pentru a-și desfășura activitatea.

6. La art. 9 alin. (3) privind permisul de acces pentru aprovizionare, observație:

• Intervalul orar propus pentru aprovizionare (23.00-06.00) este nepotrivit. Distribuitorii nu distribuie noaptea iar persoanele juridice vor trebui să aibă angajați care să lucreze noaptea. Un interval de aprovizionare între orele 6:00 și 10:00/11:00 ar fi mai indicat.

7. La art. 9 alin (6) Permis de acces pentru amenajări – ”În perioada aprobată, pentru vehiculele cu masa maxima admisa mai mica sau egala cu 3.500 kg utilizate în cadrul lucrărilor de construire, amenajare sau modernizare; permite accesul atat către zonele ocazional carosabile cât și către zonele exclusiv pietonale, cu indicarea traseului de urmat și amplasamentului fiind interzisă staționarea/parcarea pe domeniul public”, observație:

• Conform definițiilor, vehicul stationat - imobilizarea voluntară a unui vehicul, pe un drum din Zona Peninsulară a municipiului Constanța, pe o durata de peste 5 minute. Cum în ZP nu există locuri de parcare amenajate, autovehicolul cu destinație amenajări s-ar putea vedea în situația în care ar trebui să oprească pe domeniul public pentru ca descărca / încărca, or descărcarea / încărcarea nu s-ar putea face în cele 5 minute stipulate de Regulament.

8. La art. 9 alin (7) permis de acces pentru furnizorii serviciilor de utilități publice, observație:

• Accesul furnizorilor de utilități publice ar trebui făcut prin derogare (la art. 7, alin 5). Altfel ne putem găsi în situația în care un furnizor de utilități publice are autovehicule care nu au permis de acces (să presupunem că este un vehicul nou sau transferat din altă localitate) și nu poate să intervină pentru că intrarea în ZP fără permis de acces se sancționează cu amendă.

9. La art. 9 alin (9) permis de acces pentru evenimente religioase, observații:

• Cum se vor emite permise de acces pentru înmormântări dacă decesul a avut loc vineri și se dorește ca ceremonia religioasă să aibă loc duminică? Ar trebui să existe posibilitatea emiterii electronice, cel puțin pentru o serie de permise de acces.
• Cum vor ajunge enoriașii în vârstă la evenimentele religioase și la slujbele periodice dacă nu se poate intra nici cu taxiul și nu există o variantă alternativă de transport?

10. La art. 9 alin (10) permis de acces situații excepționale, observații:

• Se poate cere un permis de acces pentru situații excepționale pentru ”vehicule care deservesc persoane cu mobilitate limitată sau afectată (până în apropierea domiciliului sau instituției publice la care se deplasează)”. Cererea pentru eliberarea acestor permise se face cu cel puțin 72 de ore înainte. Aceasta înseamnă că pentru îngrijirea persoanelor cu handicap se va cere un permis de acces pentru fiecare intrare, ceea ce limitează drastic drepturile persoanelor cu dizabilități. Obligația Primăriei este să ajute la accesibilizarea tuturor aspectelor vieții publice pentru aceste persoane, iar formularea unei cereri pentru eliberarea unui permis de acces cu 72 de ore înainte ca persoana cu dizabilități să aibă nevoie de transport îngrădește nepermis drepturile acestor persoane.

• Vehiculele de intervenție în situații de urgență trebuie să solicite permisul de acces în zilele lucrătoare, cu cel puțin 72 de ore înainte. Cum vor putea solicita acest permis în timp util, având în vedere caracterul ”de urgență” al intervențiilor?

11. La art. 10 alin (1) Acte necesare pentru Permis de acces pentru rezidenți persoane fizice, observații:

• Articolul 10 alin 1 trebuie modificat în urma investigației ANSPDCP, care a cerut ca pe permisul de acces să nu mai figureze datele personale ale deținătorului. Citez din decizia ANSPDCP: ”Luarea măsurilor care se impun în vederea respectării principiului ,,reducerii la minimum a datelor” prevăzut de art. 5 alin. (1) lit. c) din RGPD, în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în scopul emiterii permiselor de acces auto pentru rezidenții persoane fizice în Z.P. (de ex. utilizarea unor identificatori care să permită identificarea indirectă a persoanei vizate cum ar fi nr. cererii), inclusiv prin modificarea prevederilor HCL nr. 294/31.08.2021 referitor la această prelucrare.”
• Declarația pe proprie răspundere cu privire la repararea mobilierului stradal și a bunurilor din inventarul public de la anexa 4 este confuză. Care este procedura de constatare a daunelor? Trebuie să fie aceeași procedură de constatare a daunelor care se întâmplă în orice alt loc public - caz în care Primăria trebuie să dovedească prejudiciul creat și cine a generat acel prejudiciu.
Dacă totul se întâmplă conform normelor în vigoare (”în conformitate cu prevederile legale în vigoare.”), de ce avem nevoie de o declarație ante factum? În aceeași logică Primăria ar putea cere o astfel de declarație și de la restul persoanelor care tranzitează Peninsula (pietoni, bicicliști etc.), pentru că și aceștia pot avaria bunurile publice ale municipalității.

12. La art. 10 alin (10) Acte necesare pentru permis de acces pentru situații excepționale, observație:
• Aici figurează un termen de 10 zile înainte de acces pentru depunerea documentelor și la art. 9 pct. 10 figurează un termen de 72 de ore. Care dintre ele este aplicabil?

13. La art. 16 Situații în care se poate anula permisul de acces în ZP, observații:
• Apare mențiunea că se poate anula permisul de acces în cazul în care ”nu se respectă cerințele și criteriile care au stat la baza emiterii Permisului de acces în Z.P.” În momentul de față s-au eliberat permise de acces pentru rezidenți persoane fizice chiar dacă aceștia nu au loc de parcare amenajat, așa cum este una din cerințele de la art. 9 alin (1). Să înțelegem că aceste permise se pot anula în orice moment de către autoritatea emitentă și practic marea majoritate a rezidenților (care nu au loc de parcare amenajat, lucru care nu li se poate imputa) să nu mai poată intra în ZP?

• Apare mențiunea că se poate anula permisul de acces pentru ”săvârșirea de abateri repetate de la normele de estetica, curatenie si igiena publica, precum și de la normele de conviețuire socială, ordine si liniste publica in Z.P.”. La ce se referă normele de estetică? Cine le stabilește? Formularea este foarte vagă și predispune la apariția unor abuzuri în lipsa unor termeni foarte clari.

14. La art. 20 ”Circulatia, stationarea si parcarea vehiculelor în Z.P. se va face cu respectarea semnificației indicatoarelor de semnalizare rutieră, conform Regulamentului de circulatie al vehiculelor în Zona Peninsulară a municipiului Constanța întocmit de administratorul drumului.”, observație:

• Ce studii de impact s-au făcut pentru blocarea anumitor căi de acces (ex: str. Revoluției din 22 Decembrie 1989, str. Marc Aureliu, str. Ecaterina Varga etc.)? Cum s-au luat în calcul intervențiile de urgență în ZP, de exemplu în caz de incendiu, cutremur sau altă calamitate?

Observații generale:

• Scopul implementării Regulamentului de acces este menționat la art. 1 din HCL: ”Scopul reglementării accesului în această zonă este acela de protejare a acestei părți urbanistice importante a municipiului Constanța, cu numeroase vestigii antice și clădiri monument, având stiluri și caracteristici bine definite.” însă nu rezultă din nici un document modul în care restricționarea accesului în forma stabilită prin regulament conduce la atingerea scopului declarat. Fiecare constrângere implementată trebuie să aibă o analiză de tip cost / beneficiu în care să se sublinieze de ce administratorul zonei publice (în speță municipalitatea) a ajuns la concluzia că aceste restricții și nu altele conduc la rezultatul dorit. Studiul de impact nu răspunde întrebărilor de mai sus, studiul doar indică măsurile de urmat pentru municipalitate în cazul în care dorește restricționarea accesului, fără a analiza în parte nici una dintre restricții. Mai mult, municipalitatea nu a ținut cont nici măcar de recomandările generale ale studiului (de a organiza un transport alternativ, de a facilita accesul în zonă, de a începe implementarea etapizată și eventual sezonalieră a  restricțiilor).

Studiul de impact nu a evidențiat:

- numărul de rezidenți (persoane fizice și persoane juridice) din ZP, structura demografică a rezidenților
- numărul de autovehicule aflate în proprietatea sau folosința rezidenților persoane fizice sau juridice și câte din aceste autovehicule sunt afectate de prezentul Regulament
- numărul de persoane cu risc medical, cu nevoi speciale de îngrijire și asistență (medicală, socială etc.)
- traficul prin ZP și sezonalitatea lui
- numărul de persoane care folosesc ZP ca zonă de promenadă și timp liber, structura demografică a acestei populații
- numărul de persoane care sunt angajați ai instituțiilor și agenților economici din ZP și modul cum folosesc aceștia spațiile din ZP
- numărul de agenți economici din ZP, structura acestora și modul în care modificările impuse prin noul Regulament afectează acești agenți economici
• Cercetarea din studiul de impact este făcută doar online, nu există garanția că acesta a ajuns la toate categoriile demografice din ZP (sunt locuitori în vârstă care nu au putut răspunde chestionarelor online, nefiind înștiințați de modul cum are loc acest studiu).
• În analiza online din studiul de impact, doar 15% dintre respondenți aveau rezidența în ZP. Consider că trebuiau analizate cu prioritate doleanțele și problemele rezidenților din ZP, pentru că acestora li se impun în momentul de față restricții.
• În implementarea proiectului nu s-au stabilit condițiile preliminare necesare: existența unor locuri de parcare suficiente pentru rezidenții ZP, repararea tramei stradale înainte de a cere solicitanților de permise de acces să semneze declarația pe proprie răspundere că se angajează să suporte contravaloarea reparării acesteia, existența unui transport alternativ.
• Nu există o strategie pe termen lung pentru toate dezvoltările preconizate pentru ZP. În momentul curent există încă două proiecte care se vor desfășura în ZP: Etapa a doua a proiectului ”Reamenajarea integrată a zonei pietonale din centrul istoric al Municipiului Constanța” și un proiect care este în faza de consultare publică privind reabilitarea fațadelor clădirilor din ZP. Ambele proiecte presupun intrarea în ZP a unor autovehicule de mare tonaj cu materiale de construcții. Implementarea unor restricții pentru rezidenții persoane fizice și juridice concomitent cu permiterea accesului autovehiculelor de mare tonaj în ZP pare cel puțin nepotrivită ca suprapunere în timp.

PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

Chițac spune NU amânării implementării regulamentului zonei Peninsulare - „Nu o poate dispune decât instanța sau Consiliul Local!

Aplicarea Regulamentului privind accesul auto în Peninsulă ar putea fi amânată! Între timp locuitorii depun plângeri prealabile la primăria Constanța (documente)