Luna Sănătății Mintale, la Constanța. "Să înlăturăm stigmatul bolilor mintale" (galerie foto)
Luna Sănătății Mintale, la Constanța. "Să înlăturăm stigmatul bolilor mintale" (galerie foto)
22 Jan, 2020 11:43
ZIUA de Constanta
3156
Marime text
În aceste momente, la sediul Spitalului Clinic Județean de Urgență "Sf. Apostol Andrei" Constanța, se desfășoară o conferință de presă pe tema „Luna Sănătății Mintale”.
Alături de conducerea SCJU, la conferință participă noul medic șef al Secției Clinice Psihiatrie, Dr. Camelia Panțu, din partea DSP, Dr. Loti Popescu și cms. șef Marius Cristian Oprilan, șef CRPECA CTA.
Luna ianuarie este Luna Sănătății Mintale. În Europa, 11 din 20 de persoane suferă de depresie in vreme ce, in tara noastra, 5% din populatie suferea de depresie în 2017 iar consumul oricărui drog ilicit prezintă prevalențe de două ori mai mari în rândul tinerilor (grupa de vârstă 15-34 ani), față de cele înregistrate în randul populației generale.
Directorul medical Bogdan Obadă anunță că Spitalul Județean este implicat direct în campania coordonată de către DSP Constanța.
Loti Popescu a luat cuvântul, din partea DSP Constanța. „Vor fi teme mai largi. În februarie anunțăm ca va urma luna bolilor reproductive. Am ales pentru ianuarie cateva teme de discuție - depresia, autismul și Alzheimer. M-am uitat pe câteva statistici și am văzut comparații din 1997 până în 2017, având o incidență în creștere. Stresul este un factor declanșator pentru toate cele enumerate".
„Mai sunt factori legați de genetică, de mutații. Anul acesta, în mod special, ne concentrăm pe aceste trei subiecte. Nu sunt subiectul serviciilor de psihiatrie. Când cineva are depresie, sunt afectați și cei din jurul persoanei, dar și comunitatea. Un copil cu autism este o problemă în familie. Iar despre cei cu boala Alzheimer se vorbește prea puțin", a mai precizat Loti Popescu.
„Sunt multi oameni bolnavi de boala alzheimer. exista motive anatomice despre care nu se vorbeste. el nu doar uita, poate avea si afectiuni motorii, nu doar cognitive. un bolnav de alzheimer necesita cel putin 5 sau 10 persoane din jurul lui sa se implice. includerea lor in servicii de specialitate face si mai multe pentru el”, a declarat Loti Popescu.
„Depresia - avem momente cu toții de tristete, dar ar fi grav sa fim cu toții depresivi", a încheiat Loti Popescu.
Conform statisticilor, 1 din 20 de persoane suferă în prezent de depresie în Europa. În România, în anul 2014, 1,5% din populație suferea de depresie, iar în anul 2017 procentul a crescut la 5%.
Camelia Panțu, de la Psihiatrie: „Eu sunt numită de pe 1 august, cu delegație. Vă anunț că se lucrează la reabilitare și vom avea o altă culoare. În oraș se vehiculeaza diverse povești, toate neadevărate despre secția de Psihiatrie".
„Pe anul 2019, am avut 3.163 de consultații psihiatrice. Am internat 1.569 de pacienți. 77 de pacienți au venit din alte spitale. Pot veni direct oamenii și cu bilet de trimitere sau la cererea autorităților. Internarea nevoluntară este cea mai mare provocare. Suntem datori ca în 24 de ore să convocăm Comisia de internări nevoluntare și un judecător decide asta. Am efectuat 239 de consultații intersecții", a mai precizat Camelia Panțu.
„Aș vrea să spun că noi chiar nu ne plictisim acolo. Fiecare pacient este unic. Cea mai mare provocare este un pacient cu boală psihică și organică", continuă Panțu.
„Sevrajele de alcool sunt ceva deosebit. Necesită atâta atenție, consum de materiale. Sunt asociate patologii organice - ciroze, hepatită. La droguri am avut o medie între 15 și 20 de ani. Este o problema cu copiii. Nu avem secție pentru ei!", a încheiat Camelia Panțu.
Marius Cristian Oprișan: „Dependența de droguri este o boală cronică și afectează consumatorul fizic și psihic. Vreau să vă prezint cât poate să afecteze. Pot fi afectați de panică, anxietate, depresie, paranoia, agresivitate, tulburari de comportament, modificări de personalitate până la stări de suicid".
Conform statisticilor, cannabisul continuă să fie cel mai consumat drog, apoi noile substanțe psihoactive 2,5%, cocaina/crack și LSD câte 0,7%, ecstasy 0,5%, ciuperci halucinogene 0,4%, heroina, amfetamina și ketamina câte 0,3%.
În UE, 92 de milioane de persoane, adică peste un sfert, cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani au încercat droguri ilegale.
„Importantă este familia - mediul unde se intoarce dupa internare pentru a nu relua consumul. Avem proceduri pe plan local. Avem situații unde toată echipa unei instituții școlare este implicată. Am avut cazuri când psihologii școlari ne-au informat de cazuri. Se recomandă să fie accesate serviciile de asistență împotriva consumului de droguri în stadii incipente pentru a nu se ajunge la dependență", a precizat Oprișan.
„Fenomenul zombie la Constanța - persoanele sunt preluate de 112 și aduse la psihiatrie și după ce sunt stabilizați și eliberați de la psihiatrie li se recomandă să meargă la centre gratuite. La serviciile noastre, la începutul anului 2019, erau 47 de persoane, au venit peste 100 de persoane noi, care au încheiat programul. De către DIICOT au fost direcționate 80 de persoane, de familie - 18, de servicii sociale - 9 persoane și 3 persoane din arest preventiv. 85 persoane au venit pe cannabis, 35 pe etnobotanice și 21 pe alcool", a declarat Marius Cristian Oprișan.
Cel mai tânăr pacient înregistrat este o fată de doar 14 ani.
Alături de conducerea SCJU, la conferință participă noul medic șef al Secției Clinice Psihiatrie, Dr. Camelia Panțu, din partea DSP, Dr. Loti Popescu și cms. șef Marius Cristian Oprilan, șef CRPECA CTA.
Luna ianuarie este Luna Sănătății Mintale. În Europa, 11 din 20 de persoane suferă de depresie in vreme ce, in tara noastra, 5% din populatie suferea de depresie în 2017 iar consumul oricărui drog ilicit prezintă prevalențe de două ori mai mari în rândul tinerilor (grupa de vârstă 15-34 ani), față de cele înregistrate în randul populației generale.
Directorul medical Bogdan Obadă anunță că Spitalul Județean este implicat direct în campania coordonată de către DSP Constanța.
Loti Popescu a luat cuvântul, din partea DSP Constanța. „Vor fi teme mai largi. În februarie anunțăm ca va urma luna bolilor reproductive. Am ales pentru ianuarie cateva teme de discuție - depresia, autismul și Alzheimer. M-am uitat pe câteva statistici și am văzut comparații din 1997 până în 2017, având o incidență în creștere. Stresul este un factor declanșator pentru toate cele enumerate".
„Mai sunt factori legați de genetică, de mutații. Anul acesta, în mod special, ne concentrăm pe aceste trei subiecte. Nu sunt subiectul serviciilor de psihiatrie. Când cineva are depresie, sunt afectați și cei din jurul persoanei, dar și comunitatea. Un copil cu autism este o problemă în familie. Iar despre cei cu boala Alzheimer se vorbește prea puțin", a mai precizat Loti Popescu.
„Sunt multi oameni bolnavi de boala alzheimer. exista motive anatomice despre care nu se vorbeste. el nu doar uita, poate avea si afectiuni motorii, nu doar cognitive. un bolnav de alzheimer necesita cel putin 5 sau 10 persoane din jurul lui sa se implice. includerea lor in servicii de specialitate face si mai multe pentru el”, a declarat Loti Popescu.
„Depresia - avem momente cu toții de tristete, dar ar fi grav sa fim cu toții depresivi", a încheiat Loti Popescu.
Conform statisticilor, 1 din 20 de persoane suferă în prezent de depresie în Europa. În România, în anul 2014, 1,5% din populație suferea de depresie, iar în anul 2017 procentul a crescut la 5%.
Camelia Panțu, de la Psihiatrie: „Eu sunt numită de pe 1 august, cu delegație. Vă anunț că se lucrează la reabilitare și vom avea o altă culoare. În oraș se vehiculeaza diverse povești, toate neadevărate despre secția de Psihiatrie".
„Pe anul 2019, am avut 3.163 de consultații psihiatrice. Am internat 1.569 de pacienți. 77 de pacienți au venit din alte spitale. Pot veni direct oamenii și cu bilet de trimitere sau la cererea autorităților. Internarea nevoluntară este cea mai mare provocare. Suntem datori ca în 24 de ore să convocăm Comisia de internări nevoluntare și un judecător decide asta. Am efectuat 239 de consultații intersecții", a mai precizat Camelia Panțu.
„Aș vrea să spun că noi chiar nu ne plictisim acolo. Fiecare pacient este unic. Cea mai mare provocare este un pacient cu boală psihică și organică", continuă Panțu.
„Sevrajele de alcool sunt ceva deosebit. Necesită atâta atenție, consum de materiale. Sunt asociate patologii organice - ciroze, hepatită. La droguri am avut o medie între 15 și 20 de ani. Este o problema cu copiii. Nu avem secție pentru ei!", a încheiat Camelia Panțu.
Marius Cristian Oprișan: „Dependența de droguri este o boală cronică și afectează consumatorul fizic și psihic. Vreau să vă prezint cât poate să afecteze. Pot fi afectați de panică, anxietate, depresie, paranoia, agresivitate, tulburari de comportament, modificări de personalitate până la stări de suicid".
Conform statisticilor, cannabisul continuă să fie cel mai consumat drog, apoi noile substanțe psihoactive 2,5%, cocaina/crack și LSD câte 0,7%, ecstasy 0,5%, ciuperci halucinogene 0,4%, heroina, amfetamina și ketamina câte 0,3%.
În UE, 92 de milioane de persoane, adică peste un sfert, cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani au încercat droguri ilegale.
„Importantă este familia - mediul unde se intoarce dupa internare pentru a nu relua consumul. Avem proceduri pe plan local. Avem situații unde toată echipa unei instituții școlare este implicată. Am avut cazuri când psihologii școlari ne-au informat de cazuri. Se recomandă să fie accesate serviciile de asistență împotriva consumului de droguri în stadii incipente pentru a nu se ajunge la dependență", a precizat Oprișan.
„Fenomenul zombie la Constanța - persoanele sunt preluate de 112 și aduse la psihiatrie și după ce sunt stabilizați și eliberați de la psihiatrie li se recomandă să meargă la centre gratuite. La serviciile noastre, la începutul anului 2019, erau 47 de persoane, au venit peste 100 de persoane noi, care au încheiat programul. De către DIICOT au fost direcționate 80 de persoane, de familie - 18, de servicii sociale - 9 persoane și 3 persoane din arest preventiv. 85 persoane au venit pe cannabis, 35 pe etnobotanice și 21 pe alcool", a declarat Marius Cristian Oprișan.
Cel mai tânăr pacient înregistrat este o fată de doar 14 ani.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii