MAE Au trecut 14 ani de la pronunțarea Hotărârii Curții Internaționale de Justiție de la Haga în procesul privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră

Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea, la 3 februarie 2023, a 14 ani de la pronunțarea, în 2009, a Hotărârii Curții Internaționale de Justiție de la Haga (CIJ) în procesul privind  Delimitarea Maritimă în Marea Neagră. Hotărârea CIJ din 3 februarie 2009 a reprezentat, pentru România, prima și unica extindere de jurisdicție suverană și drepturi suverane a țării noastre după Marea Unire din 1918. De asemenea, a fost prima hotărâre din istoria Curții Internaționale de Justiție pronunțată în unanimitate de judecătorii CIJ, după peste 40 de ani în care acest diferend politic bilateral complex nu a putut fi soluționat prin negocieri bilaterale.

Potrivit unui comunicat al MAE, acest important succes juridic și diplomatic, care a soluționat în mod definitiv diferendul și în urma căruia României i-au revenit aproximativ 9.700 kilometri pătrați de platou continental și zonă economică exclusivă în Marea Neagră, adică aproape 80% din suprafața aflată în dispută în fața CIJ, este un exemplu de soluționare în mod pașnic a diferendelor din zona Mării Negre, prin utilizarea normelor și instrumentelor de drept internațional.

Echipa României în procesul de la Haga a fost condusă, pe toată durata procesului (2004-2009), de actualul ministru al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, în calitate de Agent al României în fața Curții Internaționale de Justiție. Din echipa României au făcut parte diplomați și experți din cadrul MAE, precum și specialiști din cadrul Ministerului Apărării Naționale și Agenției Naționale pentru Resurse Minerale. În total, echipa a fost compusă din 20 de membri - 17 români, mai ales diplomați juriști din cadrul MAE și alți experți, si trei consilieri străini, experți în domeniul dreptului internațional, toți acționând sub autoritatea Agentului României. Componenta română a echipei a elaborat pledoariile scrise, în total 1713 pagini de argumente și elemente de probă, respectiv cele peste 400 de pagini ale pledoariilor prezentate în cadrul audierilor publice din septembrie 2008 în fața judecătorilor CIJ. 

Soluționarea diferendului referitor la delimitarea maritimă din Marea Neagră este un exemplu și pentru alte state și instanțe, hotărârea pronunțată de CIJ fiind, de-a lungul timpului, citată în jurisprudența CIJ, dar și a altor curți și tribunale internaționale, precum şi în doctrina dreptului internațional în materie.

,,România păstrează și promovează un angajament profund pentru respectarea dreptului internațional. Mă bucur să pot să spun, și la 14 ani după pronunțarea Hotărârii Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga privind Delimitarea maritimă în Marea Neagră, că aceasta rămâne una dintre cele mai importante realizări ale diplomației române din istoria recentă. Felicit, încă o dată, pe toți colegii din echipa pe care am condus-o, formată preponderent din experți români, pentru munca de excepție pe care au depus-o pentru a apăra interesele strategice ale României. În cadrul Procesului privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, Curtea Internațională de Justiție a apreciat că Insula Șerpilor nu are niciun rol sau influență asupra trasării liniei de delimitare între platoul continental și zonele economice exclusive ale părților, respectiv România și Ucraina. Astăzi, Insula Șerpilor a devenit un simbol al rezistenței și curajului celor care luptă pentru libertate și pentru un viitor democratic. Prezența trupelor ruse atât de aproape de granițele noastre a fost unul dintre cele mai dificile momente ale acestui conflict, dar și un semnal clar al nevoii de a continua să oferim sprijin multidimensional Ucrainei, oricât va fi nevoie, până la câștigarea acestui război și tragerea la răspundere a celor vinovați de crimele comise în Ucraina. Pentru că sprijinirea Ucrainei înseamnă întărirea securității României. Astăzi, în sprijinul Ucrainei, România se implică puternic în eforturile de valorificare a instrumentelor de drept internațional și a mecanismelor jurisdicționale relevante pentru tragerea la răspundere a Rusiei și a celor vinovați pentru actele ilegale și crimele comise pe teritoriul statului vecin. În acest sens, este o onoare pentru mine să intervin, în calitate de Agent al României, în cadrul procedurilor inițiate de Ucraina la CIJ împotriva Rusiei”, a declarat ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu cu acest prilej.

În ceea ce privește agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, MAE amintește că, la 2 martie 2022, România s-a numărat printre cele 40 de state părți la Statutul de la Roma care au sesizat Procurorul Curții Penale Internaționale (CPI) cu privire la anchetarea infracțiunilor de genocid, crime de război și crime împotriva umanității comise pe teritoriul Ucrainei, inclusiv în contextul războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, demers prin care s-a urmărit accelerarea procedurilor judiciare ale instanței internaționale și demararea de îndată a anchetei Procurorului CPI.

De asemenea, România a depus, la 12 septembrie 2022, la Grefa Curții Internaționale de Justiție, declarația de intervenție în procedurile inițiate de Ucraina contra Federației Ruse, având ca obiect diferendul referitor la interpretarea, aplicarea și îndeplinirea obligațiilor prevăzute în Convenția din 1948 privind prevenirea și reprimarea crimei de genocid. În scopul reprezentării României în cadrul acestor proceduri, a fost desemnat, în calitate de Agent al României în fața CIJ, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu. Totodată, România a intervenit și în procedurile declanșate de Ucraina împotriva Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cererea de intervenție fiind depusă la 16 septembrie 2022.

Informații suplimentare:

MAE a realizat un material infografic în anul 2020, cu ocazia aniversării a 11 ani de la pronunțarea Hotărârii CIJ, ce prezintă sintetic principalele puncte de reper ale Procesului de la Haga: https://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2020/pdf_2020/2020.02.03_brosura_web_proces_haga.pdf


Totodată, detalii privind sprijinul multidimensional acordat de România Ucrainei, pe parcursul anului 2022, inclusiv în domeniul dreptului internațional, pot fi consultate aici: http://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2022/2022_pdf/raport_grafic_mae_2022-2.pdf

România a acceptat jurisdicția obligatorie a Curții Internaționale de Justiție în anul 2015 și a întreprins, de-a lungul timpului, eforturi susținute pentru a promova la rândul său jurisdicția CIJ. Ca expresie suplimentară a susținerii țării noastre pentru potențialul CIJ de a contribui la soluționarea pașnică a disputelor între state, ministrul Bogdan Aurescu a lansat, la 3 noiembrie 2021, la New York, (https://www.mae.ro/node/57077), Declarația privind promovarea jurisdicției Curții Internaționale de Justiție, cu susținerea unui grup-nucleu de state compus din Elveția, Japonia, Liechtenstein, Regatul Țărilor de Jos, Mexic, Noua Zeelandă, Norvegia, Spania și Polonia. România a invitat statele membre ONU să susțină Declarația, prin transmiterea unei note verbale către Misiunea Permanentă a României la New York, fiind „depozitarul” inițiativei în numele grupului-nucleu.