MAI doreşte blocarea site-urilor cu conţinut legat de terorism. Definirea terorismului, modificată în lege (document)

Ministerul Apărării Interne a publicat în transparenţă decizională proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.
 
Prevenirea şi combaterea terorismului, la nivel naţional, se desfăşoară, în prezent, în conformitate cu prevederile Legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului. Legea a fost menită să asigure adaptarea la provocările aduse de evoluţia fenomenului terorist, evidenţiate prin evenimentele ce au avut loc la 11 septembrie 2001, respectiv optimizarea cadrului normativ naţional ce revine instituţiilor componente ale Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului (SNPCT).
 
În martie 2017 a fost emisă la nivel de Uniune Europeană o directivă privind combaterea terorismului. Termenul de transpunere a Directivei Terorism a fost stabilită pentru data de 8 septembrie 2018, iar aceasta stabileşte norme minime privind definiţia infracţiunilor şi a sancţiunilor în domeniul infracţiunilor de terorism, al infracţiunilor legate de un grup terorist şi al infracţiunilor legate de activităţi de terorism, precum şi măsuri de protecţie, de sprijin şi de asistenţă a victimelor terorismului.
Astfel, odată cu proiectul a fost actualizat conceptul de „terorism”, fiind corectate trimiterile din cuprinsul părţii introductive a unora dintre infracţiuni.
 
În actuala reglementare, normele creează controverse din cauza definirii terorismului printr-o înşiruire de condiţionalităţi cumulative, deosebit de condiţionalităţile alternative prevăzute într-un alt articol. Pe de altă parte, textul art. 32 alin. (1) circumstanţiază doar prin scop fapte de drept comun ca acte de terorism, cu excluderea mobilului ce a stat la baza săvârşirii acestora (convingerea politică, religioasă, ideologică), care caracterizează şi diferenţiază în cele din urmă o faptă de drept comun de una de terorism.
 
În acest context, se impune clarificarea cadrului legal în materia prevenirii şi combaterii terorismului, prin redefinirea noţiunii de terorism şi punerea acesteia în acord cu acele manifestări exterioare de voinţă a căror clarificare ca infracţiune să beneficieze de coerenţă şi predictibilitate prin trimitere la norma cadru.

Terorismul este redefinit şi aria de acoperire este extinsă

În capitolul IV „Infracţiuni şi contravenţii” au fost operate o serie de modificări ce vizează incriminarea, în mod explicit, a:
a) distrugerii, degradării sau aducerii în stare de neîntrebuinţare a  unei instalaţii nucleare ori radiologice ce conţine materiale radioactive, aparţinând făptuitorului sau altuia, ori împiedicarea luării măsurilor de conservare sau securitate nucleară a unei astfel de instalaţii nucleare sau radiologice;
b) oricăror alte acţiuni şi inacţiuni, indiferent de modalitatea de săvârşire, prin care se realizează ori se urmăreşte distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare, în întregime sau în parte, capturarea ori preluarea fără drept a controlului asupra unui bun, structură, infrastructură, sistem, reţea, instalaţie, resursă, serviciu, capacitate sau loc, public sau privat, dacă fapta este de natură să pună în pericol sau să asigure făptuitorului posibilitatea punerii în pericol a vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii persoanelor ori dacă s-au produs consecinţe deosebit de grave;
c) oricărui act de organizare sau de facilitare prin care se oferă asistenţă oricărei persoane pentru a se deplasa în străinătate în scopuri teroriste, ştiind că asistenţa astfel oferită este în acest scop.
d) ameninţării cu săvârşirea oricăreia dintre faptele prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. (a) – (q) şi alin. (3), concomitent cu eliminarea ameninţării din cuprinsul art.32 alin. (1) lit. b).
Prin menţinerea ameninţării în enumerarea infracţiunilor care constituie act de terorism şi care se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime, devin incidente prevederile art.206 Cod penal atât în ceea ce priveşte regimul sancţionator (închisoarea de la 3 luni la un an) cât şi în ceea ce priveşte condiţionalităţile legale pentru punerea în mişcare a acţiunii penale (plângerea prealabilă a unei persoane vătămate care în condiţiile unei infracţiuni de terorism nu este întotdeauna expres individualizată). Pentru aceste raţiuni s-a propus incriminarea, de sine stătător, a ameninţării săvârşită în condiţiile anterior menţionate, concomitent cu abrogarea art.37 din lege (al cărui conţinut este inaplicabil, întrucât materiile explozive nu sunt cuprinse în enumerarea obiectului material al infracţiunii, iar urmarea imediată nu vizează şi viaţa oamenilor, ci doar sănătatea acestora, a animalelor şi mediul înconjurător).

e) accesării în mod repetat de materiale de propagandă teroristă, prin intermediul sistemelor informatice sau altor mijloace de comunicaţii electronice, precum şi deţinerea de astfel de materiale, în scopul însuşirii ideologiei teroriste, ca parte a unui proces de radicalizare.
 
Accesarea repetată a materialelor de propagandă teroristă constituie mijlocul cel mai facil şi des întâlnit în realizarea şi definitivarea procesului de autoradicalizare a persoanelor predispuse la săvârşirea de acte de terorism, trecerea de la perioada de acumulare la cea de acţiune realizându-se în mod accelerat, brusc. În acest sens, punerea la dispoziţia autorităţilor de aplicare a legii a unui instrument juridic adecvat în îndeplinirea scopului preventiv şi necesitatea sancţionării legale a unui astfel de comportament sunt pe deplin justificate de realităţile vremii. Pe de altă parte, scopul săvârşirii infracţiunii este ilicit -„însuşirea ideologiei teroriste ori deprinderea unor mijloace, tehnici sau modalităţi de săvârşire a unor acte de terorism”, sens în care completarea textului în sensul incriminării accesării „fără drept” de materiale de propagandă nu este necesară. Complementar se defineşte procesul de radicalizare.

Conţinutul online cu legături teroriste, interzis în România

Au fost introduse dispoziţii privind eliminarea sau blocarea accesului la conţinutul online prin intermediul căruia se face apologia actelor de terorism, se îndeamnă la comiterea unui act de terorism sau se promovează idei, concepţii, doctrine sau atitudini în scopul susţinerii cauzei sau activităţii entităţilor teroriste.
 
În concret, măsurile de eliminare sau blocare a respectivului conţinut online urmează a fi realizate de către furnizorii de servicii de găzduire, furnizorii de conţinut sau furnizorii de reţele de comunicaţii electronice destinate publicului, în executarea unei decizii motivate a Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).
 
Deciziile ANCOM ar urma să fie emise numai în baza solicitărilor motivate ale autorităţii naţionale în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului (SRI), ale procurorilor sau judecătorilor. Totodată, în vederea asigurării controlului judiciar, este prevăzută posibilitatea contestării, la instanţa de contencios administrativ, a deciziilor ANCOM de către furnizorii de servicii de găzduire, furnizorii de conţinut sau furnizorii de reţele de comunicaţii electronice destinate publicului ori de către orice altă persoană care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim. Pe de altă parte, nerespectarea deciziilor ANCOM este prevăzută a fi sancţionată contravenţional.
 
În secţiunea „Documente” puteţi vizualiza proiectul aflat în transparenţă decizională.