Marea Neagră, reconfirmată în Declarația Summitului NATO ca regiune de importanță strategică

Președintele României, Klaus Iohannis, a participat, în perioada 9-11 iulie 2024, la reuniunea Șefilor de Stat și de Guvern ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), care a avut loc la Washington, D.C., Statele Unite ale Americii, în contextul marcării a 75 de ani de la înființarea Alianței.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, în cadrul reuniunii, aliații NATO au reconfirmat soliditatea unității transatlantice, precum și faptul că NATO este cea mai importantă Alianță politico-militară din istorie. Dincolo de semnificația aniversară, Summitul NATO de la Washington a generat decizii substanțiale pentru securitatea în spațiul euroatlantic și pentru securitatea României, iar țara noastră și-a atins toate obiectivele stabilite.

„Summitul a cuprins două reuniuni la cel mai înalt nivel ale Consiliului Nord-Atlantic, inclusiv în formate cu Uniunea Europeană și partenerii NATO din Indo-Pacific, o reuniune a Consiliului NATO-Ucraina, precum și un eveniment aniversar.

De asemenea, liderii au adoptat o serie de documente, printre care: Declarația Summitului, Declarația Consiliului NATO-Ucraina și Angajamentul NATO de extindere a capacității industriale.

Președintele României a salutat, în cadrul reuniunilor de lucru, faptul că Aliații rămân ferm angajați în implementarea agendei comune, angajament care confirmă că NATO va continua să se adapteze cu succes la un mediu de securitate profund schimbat ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Au fost realizați pași importanți în direcția consolidării posturii NATO de descurajare și apărare, în special de-a lungul Flancului Estic și la Marea Neagră. Au fost adoptate decizii pentru a asigura că NATO are o postură puternică, pe termen lung, bazată pe forțe, capabilități și aranjamente de comandă și control robuste și eficiente, capabile să răspundă tuturor amenințărilor“ - au mai precizat reprezentanții Administrației Prezidențiale.

Deciziile liderilor vor consolida apărarea spațiului euroatlantic și reziliența tuturor Aliaților, în fața diferitelor amenințări și provocări de securitate, inclusiv hibride și cibernetice.

Țara noastră a depus eforturi substanțiale pentru consolidarea posturii aliate pe Flancul Estic și în regiunea Mării Negre și este pregătită să își asume și pe mai departe un rol activ în acest sens.

Președintele Klaus Iohannis a prezentat contribuția țării noastre prin înființarea de către România, Turcia și Bulgaria a grupului naval operativ, MCM Black Sea, care a început recent prima sa misiune de deminare. A încurajat ca pe viitor și alți Aliați să participe la aceste eforturi în regiune.


De asemenea, în marja acestui Summit, a fost definitivată cu Bulgaria decizia anunțată în 2023 la Vilnius de creare a unui Comandament regional pentru Forțele Speciale pe care ambii Aliați îl pun la dispoziția NATO.

Ca parte integrantă a consolidării posturii de descurajare și apărare, au fost făcuți pași importanți în sporirea mobilității militare. Astfel, România va face parte dintr-un coridor de mobilitate militară, împreună cu Bulgaria și Grecia, o inițiativă a părții române.

Măsurile vizând consolidarea rezilienței la nivel național și colectiv includ și crearea condițiilor pentru avansarea eforturilor aliate legate de protecția infrastructurii critice submarine.

Marea Neagră este reconfirmată în Declarația Summitului ca regiune de importanță strategică, un aspect pe care România l-a promovat constant și, inclusiv ca urmare a acestor demersuri susținute, regiunea este nu numai recunoscută, ci și tratată ca una de importanță strategică pentru NATO și pentru securitatea euroatlantică. Declarația Summitului reconfirmă această abordare, în linie și cu prevederile Conceptului Strategic al NATO, fiind menționat în mod expres faptul că Alianța este ,,ferm angajată pentru stabilitatea și securitatea’’ acestei regiuni.

Rezultatele Summitului reflectă și faptul că Rusia rămâne cea mai importantă amenințare la adresa securității europene şi euroatlantice și că, în consecință, Alianța trebuie să își adapteze abordarea strategică în acest sens.


În ceea ce privește Ucraina, s-a convenit asupra unui pachet consistent de măsuri în sprijinul Kievului, atât la nivel politic, cât și practic. În primul rând, NATO a aprobat misiunea de Asistență de Securitate și Instruire pentru Ucraina. În al doilea rând, a fost aprobat un angajament NATO de sprijin financiar pentru Ucraina, care va sta la baza asistenței militare acordate de NATO Ucrainei, adaptat la PIB-ul fiecărui Aliat.

În același timp, a fost reconfirmat, inclusiv în documentele publice finale ale Summitului, sprijinul ferm pentru parcursul euroatlantic ireversibil al Ucrainei și pentru parcursul ireversibil al acesteia către aderarea la NATO.

Pachetul pentru Ucraina conține și decizia de înființare a unei noi poziții de Reprezentant civil al NATO, la Kiev, care să mențină legătura cu autoritățile ucrainene.

„Decizia României de a dona Ucrainei un sistem PATRIOT, în condițiile stabilite în cadrul reuniunii CSAT din 20 iunie 2024, a fost deosebit de apreciată, atât de Ucraina, cât și de Aliații din NATO, în special SUA.

Totodată, Președintele Klaus Iohannis a semnat, la Washington, alături de omologul ucrainean, ,,Acordul de cooperare în domeniul securității între România și Ucraina’’. Țara noastră s-a alăturat astfel celorlalți Aliați și parteneri care au semnat deja acest tip de document bilateral cu Ucraina, implementând Declarația G7 adoptată în marja Summitului NATO din 2023.

România a salutat și faptul că sprijinul NATO pentru Republica Moldova este evidențiat clar în documentele Summitului. Președintele Klaus Iohannis a evocat constant, în reuniunile la nivel înalt, necesitatea de a consolida sprijinul pentru partenerii NATO, în special pentru Republica Moldova, afectată de războiul din proximitatea sa și de acțiunile hibride ale Rusiei de a o destabiliza.

Totodată, Aliații au abordat în cadrul Summitului și noi posibilități de cooperare între NATO și partenerii săi – Uniunea Europeană și statele din Indo-Pacific – pe baza obiectivelor, dar și a valorilor comune. Reuniunea a confirmat avansarea dialogului politic și a cooperării practice și interesul comun pentru continuarea tuturor eforturilor în scopul protejării ordinii internaționale bazate pe reguli“ - transmite sursa citată.

Citește și: 

Klaus Iohannis despre retragerea candidaturii la conducerea NATO - „Am decis că soarta NATO este mult mai importantă decât soarta mea politică“