Materiale video, infographics, memes și gifs Ziua delfinilor, sărbătorită online anul acesta (video)

• Ziua delfinilor se va sărbători în acesta an, diferit față de anii trecuți.
• Celebrarea mamiferelor marine se va face de acesta data în mediul online.

ONG Mare Nostrum și Delfinii din Marea Neagră au pregatit materiale video(unele amuzante, unele ușor dramatice despre delfini și despre ce facem noi pentru a ajuta cetaceele din Marea Neagră, unele surprinse chiar de voi sau de oamenii mării), live sessions (toate curiozitățile pe care le ai despre delfini își vor găsi răspuns), infographics (vei afla în cele mai cool modalități tot ceea ce vrei să știi despre delfini), ghicitori, memes și gifs în evenimentul ce va avea loc în intervalul 28 iulie-10 august.


Delfinii sunt mamifere cetacee marine înrudite cu balenele și marsuinii (Phocoena phocoena). Există în jur de 40 de specii existente de delfini în 17 genuri diferite. Delfinii variază ca dimensiune de la 1,7 m lungime și 50 kg (delfinii Maui), ajungând până la 9,5 m și 10 tone orca sau balena ucigașă. Unele specii prezintă dimorfism sexual, unde masculii sunt mai mari decât femelele.


Delfinii sunt răspândiți în întreaga lume, în special în apele puțin adânci din zonele de coastă. Sunt animale carnivore, hrănindu-se cu pește și calmari. Delfinii cuprind familiile existente Delphinidae (delfinii oceanici), Platanistidae (delfinul raului Indian), Iniidae (delfinul râului Amazon) și Pontoporiidae și cea disparută Lipotidae (delfinul chinezesc sau baiji). Delfinii pe lângă alte cetacee, fac parte din încrengătura Chordata. Cele mai apropiate rude vii ale cetaceelor sunt hipopotamii care s-au abătut cu 40 de milioane de ani în urmă.




Denumirea provine din greaca veche δελφίς (delphís - delfin), cuvânt înrudit cu δελφύς - delphys (buric). Prin urmare, numele acestui animal poate fi interpretat ca „pește cu buric”.



Delfinii au corpul fusiform, hidrodinamic, adaptat înotului rapid. Înotătoarea puternică îi ajută la propulsie în timp ce aripioarele pectorale și sistemul muscular al cozii asigură controlul direcției. Aripioara dorsală, în cazul speciilor care au o asemenea aripioară, contribuie la menținerea stabilității în timpul înotului.






Deși nu sunt la fel de flexibili ca focile, unii delfini pot să înoate cu o viteză de 55,5 Km/h. Delfinii își folosesc dinții conici pentru a captura prada rapidă. Ei au un auz foarte bine dezvoltat, adaptat atât pentru aer cât și în apă și este atât de bine dezvoltat încât unii dintre ei pot supraviețui chiar dacă sunt orbi. Unele specii sunt foarte bine adaptate pentru scufundări la adâncimi foarte mari. Aceștia au un strat de grăsime sub piele pentru a le ține cald în apa rece. Majoritatea speciilor preferă apele mai calde a zonelor tropicale, dar câteva, ca delfinul balenă ( Right whale dolphin) preferă climatele reci.



Deși variază în funcție de specie, culorile delfinilor se încadrează într-un tipar de bază compus din tonuri de gri, de obicei cu partea dorsală de culoare mai închisă.


Creierul delfinilor este mare și foarte complex; și este diferit după structură de cele ale majorității mamiferelor terestre.


Delfinii se pot recupera rapid de la rănile suferite (cum ar fi mușcături de rechin) și doar în foarte rare cazuri pot căpăta o infecție.


Perioada de gestație la delfini variază de la o specie la alta; la specia Sotalia fluviatilis ea durează 11–12 luni, iar la orcă este de circa 17 luni. De obicei, femela naște un singur pui de 50—60 cm. Delfinii cresc încet și ajung la o durată de viață de 20—30 de ani.

„Ziua Delfinului din acest an își propune sa formeze o comunitate a oamenilor marii, iubitori de delfini. Aceasta va împărtăși imagini și informații din intalnirile de pe mare, astfel încât cei care sunt mai departe de ape sa aibă ocazia cunoască aceste frumoase mamifere marine. Mare Nostrum  va folosi aceste informații pentru a le integra in rapoartele științifice pe care le realizează. Implicarea oamenilor in activitatea științifică este des întâlnită și acesta este un prilej potrivit aplicam acest concept și in acest fel”, a transmis pentru ZIUA de Constanța Mihaela Candea Mirea, director ONG Mare Nostrum.

În general delfinii dorm doar cu o emisferă a creierului odată, apoi cu cealaltă, astfel menținându-și conștiința necesară pentru a respira și a veghea de posibili prădători sau alte primejdii. În captivitate, s-a observat că delfinii pot intra în somn total, stare în care ambii ochi le sunt închiși și individul nu reacționează la stimuli externi. În acest caz respirația este automată și un reflex de bătaie din coadă menține individul cu orificiul nazal deasupra apei dacă este necesar. Delfinii anesteziați inițial prezintă reflexul de a da din coadă.
 

Specii de delfin din fauna României

Singurele trei specii de delfin care pătrund în Marea Neagră sunt Phocoena phocoena (marsuinul, focena sau porcul de mare), Tursiops truncatus (afalinul sau delfinul mare sau delfinul cu bot gros) și Delphinus delphis (delfinul comun). În zona litoralului românesc, cel mai frecvent au fost întâlniți în zona Gura Portiței, pe adâncimi cuprinse între 35-45 m și în zona Lacului Techirghiol pe adâncimi cuprinse între 30-40 m. Primăvara se apropie foarte mult de țărm, intrând uneori după hrană în incinta portului Midia.


Până la ora actuală, au fost monitorizate în apele românești aproximativ 2300 de exemplare de delfini din toate cele trei specii existente în Marea Neagră. Astfel, au fost observate în decursul expedițiilor știintifice 500-700 exemplare de afalin (Turpsiops truncatus ponticus), 700-1000 exemplare de marsuin (Phocoena phocoena relicta) și 400-600 exemplare delfin comun (Delphinus delphis ponticus).


Anual, în jur de o sută de delfini eșuează pe litoralul românesc, majoritatea acestora deoarece sunt prinși în năvoadele braconierilor.
 

Evoluție

Delfinii, împreună cu balenele și marsuinii, sunt descendenții unor mamifere terestre, cel mai probabil din Ordinul Artiodactyl. Strămoșii delfinilor moderni s-au adaptat la viață acvatică, cu aproximație, acum 50 de milioane de ani, în Eocen.


Scheletele delfinilor actuali prezintă în zona pelviană oase de dimesiuni mici, despre care se crede că sunt vestigii ale membrelor inferioare. În octombrie 2006 a fost capturat în apele Japoniei un delfin neobișnuit - acesta prezenta mici aripioare de o parte și de cealaltă a zonei genitale, ceea ce i-a determinat pe cercetători să considere că acestea reprezintă o dezvoltare mai proeminentă a oaselor vestigiale ale membrelor inferioare.






Sursa video: Youtube/ TravelFun
Sursa foto: wikipedia.org, Arhiva ZIUA de Constanța


Citește și:

Jocul delfinilor în valurile mării. Imagini din Portul Constanţa (galerie foto+video)

Imagini impresionante surprinse pe Marea Neagră, în Portul Constanța Sud Agigea (video)

Acrobaţii spectaculoase în Marea Neagră. Protagoniştii, nişte delfini jucăuşi (galerie foto)