Mesajul Consulului General al Chinei la Constanţa cu prilejul Anului Nou Chinezesc Ce reprezintă Masa Reîntregirii şi ce feluri de mâncare se servesc

Ultima zi a lunii ianuarie corespunde, anul acesta, cu prima zi a Anului Nou Chinezesc. Este „Anul Calului de lemn”, care începe pe 31 ianuarie 2014 şi se va termina la data de 18 februarie 2015.
Calendarul Intercultural, proiect anual derulat cu sprijinul Departamentului pentru Relaţii Interetnice din cadrul Guvernului României, acordă un spaţiu amplu, anul acesta, tradiţiilor şi simbolurilor specifice Anului Nou Chinezesc.
Potrivit acestuia, chinezii au Anul Nou în prima zi a lunii Zheng-yue. Anul Chinezesc poate ţine 12 sau 13 luni, încheindu-se în ultima zi a lunii La-yue, respectiv a lunii Run-yue, aceasta din urmă fiind luna suplimentară din Calendarul Chinez care este introdusă la fiecare şapte ani.
Sărbătorirea Anului Nou la chinezi este o tradiţie milenară. Masa de Revelion, care se mai numeşte şi „Masa Reîntregirii” este foarte importantă pentru chinezi, ei marcând acest moment în familie, cu numeroase bucate tradiţionale şi bucurându-se de obiceiurile străvechi. În sudul Chinei, masa de Revelion cuprinde peste 10 feluri de mâncare, dintre care nu lipsesc brânza de soia şi peştele, care, în limba chineză înseamnă bogăţie, în timp ce în nordul Chinei, familiile pregătesc împreună tradiţionalii colţunaşi. Se mai spune că de pe masa de Anul Nou nu trebuie să lipsească portocalele, care semnifică averea şi bogăţia, şi mandarinele, simbol al norocului. Florile de narcisă, care sunt simboluri ale Noului An, ar trebui, de asemenea, să se găsească în casele chinezilor.
 
15 zile de festival

Prima zi a Anului Nou Chinezesc corespunde cu debutul Festivalului Primăverii, care durează 15 zile, perioadă încărcată de practici religioase şi sociale cu adânci semnificaţii. Tradiţia spune că prima zi a Anului Nou Chinezesc, cea a Lunii Noi, este dedicată întâmpinării Zeilor Cerurilor şi Pământului, în această zi practicându-se abţinerea de la consumul de carne, în timp ce a doua zi este este considerată ziua de naştere a tuturor câinilor, animalele fiind îngrijite cu atenţie şi bine hrănite în această zi. Urmează zilele în care ginerii au îndatorirea de a prezenta socrilor respectul lor, ziua a cincea, cea dedicată Zeului Bogăţiei, când nimeni nu merge în vizite, chinezii putând să-şi viziteze rudele şi prietenii din cea de-a şasea zi până în a zecea. În cea de-a şaptea zi a Festivalului Primăverii, agricultorii chinezi îşi expun produsele şi prepară, totodată, o băutură din şapte plante diferite, aceasta fiind considerată a fi şi ziua de naştere a tuturor fiinţelor umane. Urmează ziua a opta, când are loc o cină în familie, iar la miezul nopţii se adresează o rugăciune Zeului Cerurilor, iar în ziua următoare se aduc ofrande Împăratului Jad, una dintre cele mai importante zeităţi. În zilele următoare, prietenii şi rudele sunt invitaţi la cine, o altă zi, cea de-a 13-a, rezervată unei diete mai simple, urmând ca în cea de-a 14-a zi chinezii să se pregătească pentru marea festivitate prilejuită de Sărbătoarea Lanternei, care marchează şi sfârşitul Festivalului Primăverii.
 
Mesajul Consulului General Su Yanwen

În România, după recensământul din 2011, conform datelor oficiale încadrate la rubrica populaţie stabilă după etnie, 2017 persoane s-au declarat de etnie chineză. La Constanţa există şi reprezentanţă diplomatică a Republicii Populare Chineze, reprezentată prin Consulul General Su Yanwen, iar constănţenii interesaţi de limba chineză şi cultura poporului chinez le pot descoperi şi aprofunda în cadrul cursurilor derulate la orele susţinute la Clasa „Confucius” care funcţionează în cadrul Universităţii „Ovidius”. Cu prilejul Anului Nou Chinezesc, Consulul General Su Yanwen a avut amabilitatea de a transmite, prin intermediul ziarului ZIUA de Constanţa, un mesaj pe care îl redăm în continuare: „31 ianuarie 2014 marchează Anul Nou Chinezesc, sărbătoare care corespunde şi cu „Sărbătoarea Primăverii”. Cu această ocazie, poporul chinez sărbătoreşte începerea primăverii. Anul acesta este Anul Calului, prilej cu care se fac multe urări frumoase. De pildă, succesul va veni odată cu sosirea calului. După dansul şarpelui auriu, vor sosi alergând zece mii de cai. Cu ocazia Anului Nou Chinezesc, le doresc cititorilor români să aibă spiritul dragonului şi al calului şi să fie puternici asemenea acestora. La mulţi ani!”