Mesajul Ministrului Apărării Naționale Ziua Paraşutiştilor Militari. De ce azi. Cine a stabilit (video)

• Ziua Paraşutiştilor Militari este sărbătorită la 10 iunie.
• În România, primul salt cu paraşuta dintr-un avion a fost la 19 septembrie 1925, când aviaţia militară română a fost înzestrată cu paraşute Heinecke.

Ziua Paraşutiştilor Militari este sărbătorită la 10 iunie, marcând astfel data la care, în anul 1941, a fost înfiinţată, pe lângă Centrul de Instrucţie al Aeronauticii, Şcoala de Paraşutişti, denumită ulterior Compania de paraşutişti.

Aceasta a fost dislocată la Popeşti-Leordeni, în cadrul Flotilei I Aerostaţie, primul comandant fiind numit locotenentul Gheorghe Iordăchescu, căruia, la scurt timp, i-a urmat locotenentul Ştefan Soverth, se arată în volumul ''Calendarul tradiţiilor militare'' (2010).

Mesajul Ministrului Apărării Naționale cu ocazia zilei Parașutiștilor Militari

La 10 iunie 2020 se împlinesc 79 de ani de când, prin aplicarea Decretului-Lege 93, din anul 1941, a fost înfiinţată prima companie de paraşutişti în cadrul Centrului de instrucţie al aeronauticii de la Popeşti-Leordeni, sub comanda locotenentului mecanic de aviaţie Ştefan Şoverth.  

Sărbătorind astăzi Ziua Paraşutiştilor Militari, cinstim, în fapt, ani de muncă, de neîncetate căutări şi încercări soldate cu succes şi rezultate care s-au constituit în adevărate pagini de istorie.

Specialitate militară de elită, născută în vâltoarea celui de Al Doilea Război Mondial, arma parașutiștilor militari avea să contribuie din plin la succesul în luptele de apărare a porţii de nord a Bucureştiului (Băneasa şi Otopeni), în zilele fierbinţi de după 23 august 1944, în care au căzut eroic la datorie mulți parașutiști. Anii care au urmat după încheierea războiului au adus evoluții însemnate în consolidarea și afirmarea trupelor de parașutiști în organica forțelor armate ale țării noastre. Amintim, aici, contribuţia remarcabilă adusă de generalul-paraşutist Grigore Baştan, în dezvoltarea şi modernizarea paraşutismului militar românesc, în a doua jumătate a secolului trecut.

Pentru devotamentul şi spiritul de sacrificiu dovedite în cele aproape opt decenii de existență a specialității lor militare, este datoria noastră să ne aplecăm frunţile în cinstea memoriei eroilor paraşutişti căzuţi la datorie sub faldurile drapelului tricolor întru gloria Armatei României şi apărarea valorilor statului român.
 
Dragi militari parașutiști,

Astăzi, la ceas aniversar, se poate afirma că operativitatea, integritatea, tenacitatea, iniţiativa, flexibilitatea şi lucrul în echipă reprezintă reperele definitorii ale paraşutiştilor militari.

Calităţile care v-au impus pe drept cuvânt în elita Armatei României vor constitui principalul atu în reconfirmarea indicatorilor de performanţă şi a profesionalismul dumneavoastră, în scopul îndeplinirii misiunilor încredinţate, atât pe teritoriul naţional, cât şi în teatrele de operaţii  alături de aliaţii şi partenerii noştri, sub egida NATO şi UE.

Depuneţi, așadar, toate eforturile pentru promovarea competenţei a profesionale a paraşutiştilor militari şi continuaţi cu aceiaşi tenacitate şi dăruire, dezvoltarea şi perfecţionarea capabilităţilor dumneavoastră de nişă.

Continuaţi şi consolidaţi spiritul de corp care vă defineşte şi particularizează în rândul comunităţii selecte a forţelor de elită ale Armatei României, pentru îndeplinirea cu succes a tuturor misiunilor şi sarcinilor asumate.

Fiţi demni de faptele de arme ale înaintaşilor şi misiunea ce vi s-a încredinţat, dovediţi spirit de iniţiativă, versatilitate şi disponibilitate permanentă în toate acţiunile pe care le întreprindeţi !

Cu prilejul sărbătoririi celor 79 de ani de la înfiinţarea primei subunităţi de paraşutişti în Armata României, vă felicit şi vă doresc, dumneavoastră şi familiilor dumneavoastră, multă sănătate, prosperitate şi îndeplinirea tuturor aspiraţiilor.
 
Vă adresez din suflet calde felicitări și vă urez mult succes în viață și dăruire în carieră! La mulți ani!

În România, primul salt cu paraşuta dintr-un avion a fost la 19 septembrie 1925, când aviaţia militară română a fost înzestrată cu paraşute Heinecke. Cel care a sărit a fost însuşi constructorul german de paraşute Heinecke, care a executat 2 salturi dintr-un Potez XV, pilotat de locotenentul aviator Paul Dumitrescu.

La 19.10.1925, la mitingul de aviaţie de la Tecuci, locotenentul aviator Jean Nicolescu a devenit primul aviator român care a sărit cu paraşuta din avion. În acelaşi an, mecanicul de marină Eugen Sziklay, la mitingul de aviaţie de la Băneasa, a sărit de la 1000 de metri, dintr-un avion al companiei Franco-Române, cu o paraşută de construcţie proprie.

În 1928, la Berlin, Smaranda Brăescu a devenit prima femeie din România care a sărit cu paraşuta. Ea a stabilit, la 28.10.1931, recordul naţional de înălţime printr-un salt de la 6000 m, pentru ca la 19 mai 1932, la Sacramento, California, să doboare cu un salt de la 7 233 m recordul mondial de înălţime al vremii.
În 1936, Traian Dumitrescu Popa a făcut primul său salt cu paraşuta la Ploieşti, iar în 1937, a fost angajat recepţioner la fabrica de paraşute Irvin. Tot în 1936, la Băneasa, Ionel Fernic (poet, compozitor şi interpret de renume) a făcut primul salt cu paraşuta, rămânând în amintirea contemporanilor ca un artist al manşei şi saltului cu paraşuta.

Aeronauţii au utilizat paraşuta pentru a se salva din baloanele avariate, în timpul misiunilor de luptă (observare, cercetare). În România, la 2 iulie 1917, locotenentul aviator Gheorghe Demostene Rally, aflat ca observator în nacela unui balon captiv, în timpul luptelor de pe aliniamentul Mărăşti-Mărăşeşti-Nămoloasa, fiind atacat de o formaţie de avioane inamice, a reuşit să se salveze, împreună cu documentele de la bord, sărind cu paraşuta de la 1200 m. În acelaşi an, în timpul unei furtuni, Rally a fost aruncat din nacelă, salvându-se încă o dată cu paraşuta.

În România, prima şcoală de paraşutişti a fost creată în 1937, în scopul pregătirii piloţilor. În acel an, firma americană Irvin Air-Chute &Co din Bufallo, SUA, a câştigat licitaţia pentru fabricarea paraşutelor ce urmau să intre în dotarea aeronauticii.

Fabrica de paraşute a fost amplasată pe şoseaua Măgurele, unde firma Irvin a montat la Flotilă 1 Aerostaţie şi un turn de paraşutare de 80m pentru pregătirea practică a piloţilor, dat în folosinţă la 6.12.1937. Instructor a fost americanul Robert Kokril, în prima serie de cursanţi numărându-se şi sublocotenentul mecanic de aviaţie Stefan Soverth, rămas în continuare instructor în şcoală.

La 10 iunie 1941, pe lângă centrul de instrucţie al aeronauticii (dislocate aerodromul Popeşti- Leordeni), s-a înfiinţat şcoala de paraşutişti costituită în companie de paraşutişti în conformitate cu ordinul d.m. nr 93/16 iunie 1941, cu un efectiv de 130 elevi (16 ofiţeri, 14 subofiţeri, 100 grade inferiore), comandată iniţial de locotenentul mecanic de aviaţie Ştefan Soverth.

Brevetarea impunea executarea a 3 salturi, dar se încheia după ce parcurgea întreaga perioadă de pregătire specifică.

Sursa foto-video: Youtube/ Gray Fox [ROU]