Mica Unire, sărbătorită la Cumpăna Primarul Mariana Gâju - „Aducem un omagiu eroilor, dar şi celor care sunt astăzi printre noi“ (galerie foto)

Ziua Unirii Principatelor Române (Mica Unire) a fost sărbătorită la Cumpăna printr-o ceremonie de depunere de coroane la cele două monumente dedicate eroilor, dar şi printr-un concert aniversar, prezentat de elevii Liceului „Nicolae Dumitrescu“. La evenimente a luat parte şi veteranul Ion Ceapă, care, în luna martie, va împlini 99 de ani. Primăria şi Consiliul Local Cumpăna i-au înmânat o diplomă de excelenţă „în semn de recunoştinţă pentru eroismul şi demnitatea cu care a apărat libertatea, interesele şi integritatea României“.
 
„La mulţi ani, România! La mulţi ani, Cumpăna! Astăzi aniversăm 157 de ani de la înfăptuirea unui act crucial în istoria poporului nostru: Unirea Principatelor Române. O zi pentru eternitatea românilor, moment istoric decisiv pe drumul de jertfe şi glorii al luptei pentru desăvârşirea unităţii noastre naţionale statale. O zi pe care o luăm drept exemplu pentru viaţa noastră. În fiecare an, la 24 ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din anul 1859 - numită şi Mica Unire, realizată sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, un act de voinţă politică a celor două principate româneşti, Moldova şi Ţara Românească, prima etapă în crearea statului unitar român modern. 24 ianuarie este o zi specială pentru români, amintindu-ne cu admiraţie de reuşita eroilor noştri şi dorindu-ne un nou moment de curaj în istorie, pentru binele nostru şi al celor care vor veni în urma noastră.
 
Cei 157 de ani care au trecut de la Unire ne-au arătat care este distanţa de la efort la recompensă. Faptele eroilor noştri sunt cele care ne permit nouă să fim ceea ce suntem astăzi. Lupta românilor din toate timpurile a fost dusă pentru noi, cei care suntem acum aici. Pentru că noi suntem cei care ne bucurăm astăzi de reuşita lor, la fel cum mâine sperăm să se bucure copiii noştri de reuşitele noastre. Istoria ne ajută să ne cunoaştem pe noi înşine, să ne proiectăm viitorul cu realism şi să ne judecăm adecvat potenţialul şi valorile pe care putem miza în competiţia dezvoltării de azi. Sunt convinsă, ca şi dumneavoastră, că Unirea este cheia de boltă a puterii noastre. Tot ce s-a întâmplat în aceşti 157 de ani nu ne-a împiedicat să ştim ce vrem. Aducem astăzi un pios omagiu tuturor eroilor neamului românesc, mai ales celor care mai sunt astăzi printre noi, mulţumindu-le pentru demnitatea cu care au apărat interesele şi integritatea României Unite“, a declarat primarul comunei Cumpăna, ec. Mariana Gâju.
 
„Acum 157 de ani, români adevăraţi au dorit ca astăzi noi să fim liberi, uniţi, puternici şi să ducem mai departe destinul poporului român. În cinstea Unirii de la 24 ianuarie 1859, locuitorii comunei Cumpăna sunt invitaţi la un spectacol oferit de elevii liceului din localitate. Din păcate, dintre veteranii comunei, astăzi mai avem printre noi doar doi: Ion Ceapă, care, în luna martie, va împlini 99 de ani, şi Gheorghe Crăciun, care are 94 de ani. Sperăm ca pe 1 Decembrie 2016 să-i avem alături pe amândoi în mijlocul nostru“, a mai spus ec. Mariana Gâju.

Mica Unire, primul pas pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român

La 24 ianuarie 1859 a avut loc Mica Unire - Unirea Principatelor Române, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Mica Unire de la 1859 a fost primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român. Unirea celor două principate a fost un proces care a început în 1848, bazat pe puternica apropiere culturală şi economică dintre cele două ţări.
 
În anul 1848 s-a realizat uniunea vamală între Moldova şi Ţara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. În Moldova, a fost ales domnitor în unanimitate, la 5 ianuarie 1859, reprezentantul „Partidei Naţionale“, urmând ca, ulterior, într-o şedinţă secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu să propună, la 24 ianuarie 1859, alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, aceasta fiind acceptată în unanimitate. Faptul împlinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de Poarta Otomană şi de Austria drept o încălcare a Convenţiei de la Paris, însă în textul Convenţiei din 1858 nu se stipula ca domnii aleşi în cele două Principate să fie persoane separate. În 1862, cu ajutorul unioniştilor din cele două ţări, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul şi Guvernul, realizând unirea politică, iar după înlăturarea sa de la putere, în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen.
 
Prin Constituţia adoptată la 1 iulie 1866, Principatele Unite încep să se numească oficial România pentru că, la 1 decembrie 1918, s-a înfăptuit Marea Unire a Transilvaniei cu România, creându-se actualul stat. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deşi scurtă (1859-1866), a fost perioada de maximă dezvoltare a României moderne. Prin recunoaşterea unirii depline, crearea primului parlament unic al României şi al primului guvern unitar, prin reformele sale - adoptarea primei Constituţii româneşti, reforma electorala, secularizarea averilor mănăstireşti, reforma agrară, reforma învăţământului -, domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvoltării moderne a României. Primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român a fost făcut la 24 ianuarie 1859, dar Marea Unire a avut loc în 1918, la Alba Iulia.