Catolicii din Constanța prăznuiesc, duminică, Paștele Monseniorul Ieronim Iacob - „Doresc credincioșilor catolici din Vicariatul Dobrogei sărbători binecuvântate!“

• Credincioșii catolici din întreaga lume celebrează Paștele Catolic pe data de 31 martie. Printre cele mai importante momente din noaptea de Înviere se numără binecuvântarea focului în afara bisericii, aprinderea lumânării pascale, cântările speciale adresate lui Hristos, lecturile din Vechiul Testament, proclamarea evangheliei Învierii și împărtășirea credincioșilor. Monseniorul Ieronim Iacob, parohul Bazilicii „Sfântul Anton de Padova“ din Constanţa a povestit despre tradițiile pascale la catolici.

 
Duminică, 31 martie 2024, credincioșii din întreaga lume celebrează Paștele Catolic, în timp ce creștinii ortodocși celebrează momentul important pe data de 5 mai. Printre cele mai importante momente din noaptea de Înviere se numără binecuvântarea focului în afara bisericii, aprinderea lumânării pascale și a celorlalte lumânări, cântările speciale adresate lui Hristos, lecturile din Vechiul Testament, proclamarea evangheliei Învierii și împărtășirea credincioșilor.
 
Sărbătoarea Învierii Domnului este considerată cea mai importantă sărbătoare a creștinătății.
 
În Sâmbăta Sfântă, catolicii meditează în tăcere și rugăciune pătimirea și moartea lui Isus Hristos. De asemenea, în noaptea de Înviere are loc celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale, prin care se exprimă tăcerea la moarte și păcat la viața nouă în Isus Hristos Înviat. Printre cele mai importante momente din noaptea de Înviere se numără binecuvântarea focului în afara bisericii, aprinderea lumânării pascale și a celorlalte lumânări, cântările speciale adresate lui Hristos, lecturile din Vechiul Testament, proclamarea evangheliei Învierii și împărtășirea credincioșilor.
 
În duminica Paștelui, ca în fiecare an, Papa Francis celebrează prima sa mesă de Înviere. Momentul are loc în Piața Sfântul Petru de la Vatican, în fața a mii de credincioși. Astfel, Suveranul Pontif va rosti în zeci de limbi tradiționalul mesaj de Paște și binecuvântare „urbi et orbi”.
 
Unele tradiții pe care credincioșii catolici le respectă de Paște nu au legătură cu cele bisericești. Există câteva obiceiuri pe care aceștia le respectă an de an și care sunt, de cele mai multe ori, bucuria copiilor. Una dintre acestea este „vânătoarea de ouă”, astfel că cei implicași sunt de regulă cei mici. Aceștia caută prin grădină sau casă ouăle ascunse, iar la final pot primi și o recompensă. Deși este o tradiție cunoscută mai mult în țările străine, aceasta a început să fie și la noi din ce în ce mai respectată, mai ales de către părinții care au copii cu vârste mici. O altă tradiție asemănătoare cu cea de la creștinii ortodocși este ciocnitul ouălor. Astfel, în fiecare an de Paște, catolicii își dăruiesc ouă vopsite și ciocnesc cu cei apropiați.
 
 

Monseniorul Ieronim Iacob: „Colecta adunată de Paște va fi donată credincioșilor din Ierusalim!“

 
„Sărbătorile pascale au început în Joia mare, cu Liturghia Cinei Domnului, care a fost urmată de Adorația Preasfântului Sacrament. A fost făcută o liturghie specială, urmată de spălarea picioarelor. Au fost aleși 12 bărbați cărora preotul le-a spălat picioarele. Ritualul aminteşte de gestul Mântuitorului Iisus Hristos, care a spălat picioarele celor 12 Apostoli, la Cina de Taină.
 
În vinerea Sfântă, credincioșii participă la Calea Crucii, celebrând Pătimirile Domnului. Se opresc la 14 icoane care prezintă opiririe lui Hristos în drumul de la palatul lui Pilat pe dealul Golgota, unde a fost răstingnit. Deci, sunt 14 opriri, pe care noi le facem în biserică, la 14 icoane unde rostim 14 rugăciuni.

 
De asemenea, se va face o colectă colectivă, iar banii adunați vor fi donați credincioșilor din țara sfântă, Ierusalim, unde este război.
Credincioșii care au ținut post se spovedesc și se împărtășesc, deoarece nu există Paște adevărat fără primenirea sufletului“, ne-a spus monseniorul Ieronim Iacob, parohul Bazilicii „Sfântul Anton de Padova“ din Constanţa.
 
Ritualul spălării picioarelor în Joia Mare este doar un semn, un indiciu al drumului de urmat: să ne spălăm picioarele unii altora. Este viața după Evanghelie: aplecarea către frați și surori.
 
Sâmbătă seară, Liturghia va începe cu ritualul binecuvântării focului de la care se aprinde lumina Învierii, Vigilia Pascală, urmată de sfinţirea bucatelor. „Sâmbătă gospodinele pregătesc mâncare tradițională, miel, salată, pască și ouă roșii, pentru prânzul de Paște, la care trebuie să fie prezentp toată familia. Părinții trebuie să-i îndemne pe copii să fie prezenți la masa de Paște“, mai spune monseniorul Ieronim Iacob, parohul Bazilicii „Sfântul Anton de Padova“ din Constanţa.
 
Duminică, în toate bisericile catolice se vor ține liturghii solemne.  

„Le doresc tutoror creștilor catolici din Vicariatul Dobrogei, de la Sulina la Mangalia și la Slobozia, Paște binecuvântat! Să se bucure de darurile lui Hristos! Isus Hristos să reînve în sufletele lor și să le dea mărturie despre Înviere! Fie ca sărbătoarea Învierii Domnului Nostru Isus Cristos, Paştele, să ne aducă o nouă revărsare de haruri, pace în sufletele oamenilor şi între popoare, sănătate, bucurii adevărate şi respect pentru darul vieții pe care ni l-a dobândit Cristos mort pe sfânta Cruce şi înviat din morți. Să nu uităm să-i ajutăm pe cei nevoiași așa cum a făcut-o Isus Cristos.
Fecioara Maria este alături de noi ca mijlocitoare puternică și mamă iubitoare. Cristos a Înviat! Adevărat a Înviat!“, a transmis monseniorului Ieronim Iacob.
 
 
 

Paștele sărbătorit la date diferite la catolici și ortodocși

 
Paștele este cea mai importantă sărbătoare creștină a anului, pentru prima data fiind sărbătorit în jurul anului 1400 înainte de Hristos. Cu ocazia ieșirii din Egipt, când au sărbătorit pentru prima dată Paștele, toți evreii trebuiau să ia un miel și să îl sacrifice. Apoi, cu sângele mielului erau unse ramele de lemn ale ușilor de la casele în care locuiau aceștia. În noaptea aceea, îngerul morții trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt și a omorât toți fiii întâi nascuți ai egiptenilor în casele care nu aveau pe ușă sângele mielului. În casele israeliților nu a murit nimeni, pentru că aceștia ascultaseră porunca lui Dumnezeu și au pus sângele mielului pe ușile lor. Sângele mielului oferea o garanție, un semn vizibil prin care credincioșii dădeau de înțeles ca au luat în serios avertismentul lui Dumnezeu.
 
Din anul 1054, când s-a produs Marea Schismă a Bisericii creștine, Paștele se sărbătorește, cu unele excepții, întotdeauna la date diferite la catolici și ortodocși. Diferența mai mare de o săptămâna între sărbători nu există, însă modul de calculare a datei Paștelui diferă. Începând din anul 1582, biserica catolică și cea ortodoxă folosesc calendare diferite.
 
Biserica catolică se ghidează după calendarul Gregorian, în timp ce ortodocșii au păstrat calendarul Iulian. Catolicii calculează data Paștelui bazându-se pe luna plina ecleziastică, calculată pe baza unor tabele orânduite de biserică și se bazează pe o dată fixă pentru echinocțiul de primăvara.
 
În opoziție, credincioșii de confesiune ortodoxă sunt ghidați de luna plină astronomică, calculată pe baza datelor astronomice și data reală – tot din punct de vedere astronomic, a echinocțiului de primăvară.
 
 
Citește și:
 
Catolicii sărbătoresc, duminică, Paștele: Monseniorul Ieronim Iacob - „Doresc credincioșilor catolici din Vicariatul Dobrogei un Paște binecuvântat, cu o nouă revărsare de haruri și pace“
 
Paștele la catolici: Monseniorul Ieronim Iacob - „Paștele să ne aducă lumii greu încercate în acești ultimi ani, o noua revărsare de haruri“