Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
14:59 23 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Monumentele de patrimoniu national vor fi restaurate

ro

01 May, 2003 00:00 1262 Marime text

Autoritatile locale iau atitudine dupa 15 ani

Mormantul Hypogeu va putea fi inclus in circuitul turistic * Lucrarile de conservare constau in construirea unei cladiri de protectie cu platforme de acces * Exista demersuri pentru autorizarea lucrarilor de conservare si valorificare turistica a Complexului rupestru de la Basarabi * Autoritatile centrale "au ratacit" documentele inaintate de Consiliul Judetean Constanta

Ceata legislativa a permis pana acum gestul lui Pilat celor care ar fi in drept sa actioneze pentru protectia monumentelor de patrimoniu. Si, evident, bugetul, care niciodata nu este de ajuns. Inainte, situ-urile si monumentele arheologice erau in gestiunea Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie Constanta, acesta avand posibilitatea sa efectueze sapaturi, sa exploateze locatia si obligatia de a restaura si conserva descoperirile facute. Noua legislatie prevede un transfer al acestor din urma obligatii in sarcina autoritatilor locale, in speta a Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu, din subordinea Consiliului Judetean, singura institutie avizata sa faca demersuri pentru actionarea in vreun fel asupra monumentelor, fara acordul careia chiar si Consiliul Local ar fi in ilegalitate. Exista insa posibilitatea ca institutii publice sa isi asume obligatii de restaurare si intretinere asupra monumentelor care trec, cu acordul Ministerului Culturii, Cultelor si Patrimoniului, in administrarea acestora, un lucru benefic deoarece permite o mai buna intretinere a unor importante locatii de interes istoric, arheologic si cultural. De curand, Consiliul Local a aprobat planul de restaurare venit din partea Oficiului National pentru Protectia Patrimoniului din Bucuresti pentru un important monument arheologic din Constanta: Mormantul Hypogeu aflat in zona de faleza, in apropierea restaurantului "Zorile". Documentele pentru un transfer de autoritate similar au fost inaintate de catre Comisia de Cultura a Consiliului Judetean si pentru Complexul rupestru de la Basarabi. Este important sa subliniem ca aceste monumente arheologice sunt sensibil afectate de insasi natura lor. Atat legislatia, cat si bugetul redus nu permit muzeului mai mult decat intretinerea zonelor prin sigilare si verificare periodica. Mormantul Hypogeu, descoperit acum 15 ani intr-o zona de necropola, este un cavou familial datand din secolul IV, de la inceputurile oficializarii crestinismului pe teritoriul Dobrogei. Peretii sunt decorati cu fresce ilustrand figuri antropomorfe, zoomorfe si fitomorfe, care necesita conditii de conservare speciale, prin crearea unui microclimat cu temperatura constanta. Lucrarile de conservare constau in construirea unei cladiri de protectie cu platforme de acces ce vor permite includerea in circuitul turistic a monumentului unic in tara.

Complexul rupestru de la Basarabi

De asemenea, exista demersuri pentru autorizarea lucrarilor de conservare si valorificare turistica a Complexului rupestru de la Basarabi. Sculptata in peretele de calcar, reteaua de galerii este alcatuita din cinci bisericute si morminte ce dateaza din secolul X, fiind folosite pana in prima jumatate a secolului XI. Acestea au functionat in cariera de calcar in perioada lucrarilor de constructie a valului de piatra ce unea cetatile Tomis si Axiopolis. Peretii pastreaza inscriptii in slavona, greaca si chiar rune ale populatiilor nordice, alaturi de simbolurile crestine (cruci, sfinti, porumbei s.a.), aflandu-se figuri necrestine (corabii, simboluri ale mitologiei nordice). Arheologul care s-a ocupat de sapaturile si cercetarile din aceasta zona, renumitul cercetator Ion Barnea, a declarat ca aceste lacasuri de cult au fost folosite putin timp si functionau mai mult ca niste paraclise, deoarece roca este sensibila, deteriorandu-se foarte usor. Proiectul de restaurare pentru acest monument asteapta inca un raspuns de la Bucuresti, desi surse neoficiale din CJ ne-au declarat ca autoritatile centrale "au ratacit" documentele inaintate de Consiliul Judetean Constanta. Astfel, bunele intentii ale CJ au luat calea purgatoriului birocratic.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii