Mostenirea extraordinara a familiei Papacostea

# Cu o cariera prevazuta de Gheorghe Bratianu, Serban Papacostea este unul dintre cei mai importanti istorici ai momentului * Academician, dar si profesor universitar, medievistul povesteste istoria familiei sale

Evocarea unui trecut dominat de o parte a elitelor politice si intelectuale ale perioadei interbelice reprezinta astazi un moment rar si pretios. Indirect, dar in exclusivitate, cititorii cotidianului Ziua de Constanta au sansa de a retrai o astfel de experienta in ritmul dictat de fluxul memoriei marelui medievist, academicianul Serban Papacostea. Interviul de fata ne propune o calatorie fascinanta in anii `30 - `40, intr-un spatiu marcat de figurile maresalului Alexandru Averescu, generalului Nicolae Radescu, istoricului Gheorghe Bratianu sau scriitorului Octavian Goga. Aventura va continua intr-unul din numerele viitoare cu rememorarea clipelor tragice din timpul regimului comunist, dar si cu o frumoasa definitie despre devenirea ca istoric, chiar si in contextul unui cadru politic nefavorabil...Ce ne puteti spune despre trecutul familiei Papacostea? Am inteles ca este foarte bogat in semnificatii.Bunicul meu, Gusu Papacostea, s-a numarat printre tinerii macedo-romani adusi in Principate in vremea lui Cuza Voda pentru a urma scoala romanesca. Proiectul, inceput de Alexandru Ioan Cuza si continuat apoi de ceilalti oameni politici ai vremii, era o modalitate de a consolida identitatea romanilor sud-dunareni. Acestia s-au inapoiat cu cele invatate pe meleagurile natale si au inceput sa deschida scoli romanesti. Din nefericire, reactia elementului grec, asa-zisii "grecomani aromani", a facut ca desfasurarea acestei actiuni sa fie imposibila. In cele din urma, bunicul meu s-a reintors in Romania, stabilindu-se in comuna Viziru, judetul Braila, in calitate de sef al oficiului postal de acolo. Din Macedonia a venit cu doi fii, Alexandru Papacostea, profesor de drept la Universitatea din Cernauti, secretar politic al Partidului Conservator - Marghiloman, si Cezar Papacostea, filolog clasic si traducator, profesor la Universitatea din Iasi. In tara s-au nascut tatal meu, Petre Papacostea, jurist, avocat, membru al Partidului Poporului al generalului, apoi maresalului Alexandru Averescu si Victor Papacostea, istoric, profesor universitar, director al Institutului Balcanic din Bucuresti, membru al PNL-Gheorghe Bratianu, demnitar in cele doua guverne Sanatescu de dupa 23 august 1944.Cum v-a influentat familia in alegerea carierei de istoric?Zestrea ereditara a fost foarte importanta - am crescut in mijlocul unei biblioteci orientate catre probleme de istorie si de actualitate pentru viata politica curenta, intr-o ambianta in care se reuneau frecvent personalitati de prima insemnatate din viata politica si culturala a vremii.Puteti sa ne dati cateva exemple?Da. In primul rand maresalul Alexandru Averescu, o aparitie solemna, un om de un prestigiu exceptional, care se impunea inca de la prima lui pasire in casa. Este una dintre personalitatile care mi-a ramas in minte, iar acum vegheaza din biblioteca mea la atmosfera din camera in care lucrez. Am bustul lui, dar si numeroase hartii ramase de la el, dedicatii pe cartile daruite tatalui meu, care a fost secretarul sau politic. In acelasi cadru as evoca si alti fosti membri ai Partidului Poporului - Octavian Goga, o prezenta foarte frecventa, deseori parasea discutiile politice si venea sa se joace cu noi, cu copiii din casa, filosoful Ion Petrovici sau P.P. Negulescu. Adeseori la noi acasa, chiar si in primii ani de dupa instaurarea regimului comunist, cand inca mai exista o oarecare libertate, se adunau liberali, taranisti, fosti averescani care discutau fie probleme istorice, fie probleme de actualitate - stateam si ascultam, nu intelegeam intotdeauna ce spun, dar era o muzica placuta, care mi-a ramas in memorie. Printre acestia, i-as aminti pe profesorul Gheorghe Bratianu si pe generalul Nicolae Radescu, prim ministru in imprejurari tragice pentru tara, care a intretinut o legatura stransa cu tatal meu din vremea cand se aflau in anturajul maresalului... tin minte cand a venit la noi, in ianuarie `45, si s-a prabusit in unul dintre fotoliile din biroului tatalui meu spunand: "Domnule Papacostea, rusii ii ridica pe germani (sasi si svabi) din tara. Ce pot sa fac?"... Au fost, insa, si alte personalitati de mana intai care au ilustrat lumea romaneasca in perioada interbelica si imediat dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.Ce istorici au marcat in mod deosebit prima parte a carierei tanarului Serban Papacostea?L-as aminti in primul rand pe Gheorghe Bratianu - cel pe care l-am rostit si mai devreme - pe care l-am cunoscut inca de cand eram mic. Am copilarit alaturi de baiatul si de fetele lui. La inceputul anului 1944, cand era evident ca lucrurile evolueaza spre catastrofa, i-a suit pe copii in tren si le-a spus: "Pe mama poate o veti mai revedea, pe mine, niciodata..." - el stia ca il asteapta "purgatoriul", pentru ca s-a pronuntat pentru reintegrarea Basarabiei si a luptat pe front in ambele razboaie mondiale. Daca ar fi sa ma refer la Gheorghe Bratianu ca istoric, am in casa cartile lui, date cu dedicatie tatalui meu. Mie insumi mi-a daruit un extras dintr-o opera de-a lui cu dedicatia "Domnului Serban Papacostea, pentru o cariera promitatoare in istorie", dupa o lucrare de seminar care i s-a parut innoitoare prin bibliografia folosita. Directiile de cercetare ale lui Gheorghe Bratianu - traditia intemeierii statelor medievale, romanii in istoria universala, istoria Marii Negre - le-am urmat in parte si am incercat sa le revitalizez.Al doilea a fost Andrei Otetea, istoric de o exceptionala valoare, insuficient cunoscut astazi. Nu a avut nici abundenta publicistica, nici finetea comparatismului lui Gheorghe Bratianu, dar, in opinia mea, este mintea cea mai lucida din istoriografia romana, in sensul ca problemele pe care le-a tratat le-a cercetat pana la esenta fenomenului.